06 noiembrie 2018, 16:13 Diaspora moldovenească 15699

Jocul regiunilor sau urzeala tronurilor?

Se zice că în Moldova există tendințe migratoare puternice. Fiecare însă pleacă în felul său, adică, în fiece regiune luată aparte (sud, nord, centru sau est a țării) procesul dat are propriile particularități, dar și diferențe.

Unde mai pui, că volens nolens, tendințele migratoare ale conaționalilor noștri adesea devin parte a unui Joc geopolitic important, în care fiecare participant tinde să obțină cel mai mare profit.

Cine pune la bătaie întîi atuurile?

Cetățenia multiplă, adică deținerea pașapoartelor mai multor țări este un lucru obișnuit în Moldova. Emigranții moldoveni obțin astfel numeroase avantaje: circulația și angajarea în cîmpul muncii mai liberă în lume, posibilitatea de a folosi cel de-al doilea pașaport pe post de act bancar (pentru deschiderea conturilor și diverse oportunități de optimizare a impozitării), precum și posibilitatea de a merge în țara celei de-a doua sau a treia cetățenii, în caz de necesitate.

Pentru un stat mic, dar multinațional, cum este Moldova, numărul țărilor învecinate, care simplifică procesul de oferire a cetățeniei pentru anumite categorii de cetățeni, este destul de mare. Prioritare sînt Rusia, România, Bulgaria, Turcia și un șir de alte țări. Odată cu criza politică și economică din Ucraina, locul ei în această listă a scăzut semnificativ.

Fiecare dintre statele enumerate își are propria politică în fiecare regiune, oferindu-le cetățenilor anumite privilegii în procedura de obținere a cetățeniei. Pe fundalul "românizării" tîrîtoare a moldovenilor și a vrăjelilor isterice despre "rusificarea" imaginară a populației Moldovei, Bulgaria și Turcia își promovează ferm politica de "bulgarizare" și "islamizare" conform principiului "grăbește-te, dar încet".

Bulgaria oferă, cu plăcere, cetățenie nu doar bulgarilor etnici (în mare parte – locuitori ai raionului Taraclia), dar și găgăuzilor, pe care îi consideră "grup etnic puțin numeros de bulgari". Astfel ei obțin, de asemenea, cetățenie conform unei proceduri accelerate și simplificate. De menționat că din a doua jumătate a anilor 90 ai secolului trecut autoritățile bulgare închid ochii la numeroasele certificate de naștere falsificate, unde la rubrica "naționalitate" a unuia dintre părinți, cetățean al Moldovei, indică originea bulgară falsă. Astfel, autoritățile bulgare manifestă loialitate față de situație și nu verifică actele și autenticitatea lor.

Turcia își realizează interesele, în special, în Găgăuzia. Aceasta este unica regiune, locuitorii căreia, în plus la migrarea în Rusia, preferă migrarea temporară ori permanentă, ori pe cea irevocabilă, în Turcia. Astfel, după Rusia, Turcia este cea mai preferată de găgăuzi destinație de migrare. Asta deoarece limba găgăuză face parte din familia limbilor turcice și se aseamănă cu turca. Dar găgăuzii, care înțeleg apropierea dintre limba lor și cea turcă, nu se identifică cu turcii – majoritatea lor împărtășesc de secole religia ortodoxă.

Însă ceea ce-i deosebește pe imigranții găgăuzi în Turcia de reprezentanții altor regiuni este faptul că în mare majoritate este vorba despre femei. Piața muncii din această țară este puțin atractivă pentru bărbații găgăuzi, care preferă să meargă la muncă în Rusia. Femeile, care migrează în Turcia, fac parte din mai multe categorii: cele mai multe se angajează menajere sau îngrijitoare; un alt grup completează familiile mixte, adică se căsătoresc cu un cetățean turc; mai există și jertfele traficului de persoane. Dar această categorie de femei imigrante este caracteristică și pentru alte regiuni ale Moldovei.

Totuși una dintre cele mai populare căi de obținere a cetățeniei turce este căsătoria cu un cetățean al Turciei. După ce obține cetățenia Turciei, în 90% dintre cazuri, femeia, influențată de rudele soțului, trece la islam. Schimbarea religiei, chiar și neoficială, simplifică numeroase proceduri de migrație. Și anume în această țară, contrar legislației care permite cetățenia dublă, ele-s forțate să renunțe la cetățenia Republicii Moldova.

În scurt timp, la Comrat va fi deschis Consulatul Turciei. A declarat-o președintele Turciei, în cadrul recentei sale vizite oficiale la Chișinău. Care este scopul principal al acestei misiuni consulare în sudul Moldovei pe lîngă funcțiile economice? Putem presupune că prin intermediul prezenței consulare în sudul Moldovei turcii își vor spori misiunea de islamizare a găgăuzilor și de oferire a cetățeniei Turciei. Chiar dacă bașcanul autonomiei susține că nu este vorba despre construirea unei moschei pe teritoriul regiunii, asta nu înseamnă că planuri de acest fel nu vor apare pe viitor.

Există și probleme cu care compatrioții noștri se confruntă în Turcia. Una dintre acestea este lipsa informațiilor exacte despre interdicția de intrare în țară. După liberalizarea regimului de vize mulți cetățeni ai Moldovei depășesc termenul de aflare acolo fără vize pe parcursul unei jumătăți de an. La ieșirea din Turcia, moldovenii, care au depășit intenționat acest termen, trebuie să achite o amendă, uneori le este interzisă și intrarea în țară. Revenind în Moldova, mulți dintre ei, chiar dacă au achitat amenda, nu știu că au interdicția de a mai intra, nici unde să se adreseze cu asemenea întrebări. În prezent, cetățenii noștri nu pot afla din timp condițiile în care le este impusă interdicția, durata acesteia, mărimea amenzii pentru aflarea ilegală, metodele și procedurile legale de ridicare a interdicției, categoriile de interdicții.

O altă problemă este refuzul de a elibera permisul de ședere (Oturma Izni). Deși legislația Turciei le dă străinilor posibilitatea de a obține un permis de ședere pentru un an sau doi, după expirarea termenului primului permis de ședere de șase luni moldovenilor le este refuzată, neîntemeiat, această posibilitate.

Există cazuri de înaintare a condiției privind renunțarea la cetățenia RM în folosul cetățeniei Turciei.

În cele din urmă, traficul de persoane: Turcia continuă să fie destinația și țara de tranzit pentru victimele traficului de persoane.

Rusia poate oferi niște înlesniri pentru procedura de acordare a cetățeniei în cadrul «Programului de strămutare a compatrioților»; «Cetățenie pentru vorbitorii de limbă rusă» etc. Cu ajutorul acestor instrumente autoritățile ruse își impun interesele nu doar în Transnistria, dar și în toată țara, inclusiv în centrul, sudul şi nordul Moldovei. Pentru Transnistria mai există și programe speciale, anunțate cu regularitate de Biroul consular în deplasare a Ambasadei Rusiei la Chișinău. Despre atractivitatea Rusiei pentru locuitorii acestei regiuni vorbește faptul că peste 46% dintre ei dețin cetățenia Federației Ruse, 32% - dețin acte ce atestă cetățenia Republicii Moldova, 21% - de cea a Ucrainei.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.