![]() |
Caracuşenii Vechi – un monument al naturii în aer liber
Caracuşenii Vechi este un sat şi comună din raionul Briceni. Satul este aşezat pe malul drept al pîrîului Lopatnic, la 15 km de staţia de cale ferată Lipcani, la 40 km de orașul Edineţ şi la 227 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 4198 de oameni. Caracuşenii Vechi se învecinează la nord cu satul Tabani, la sud cu satul Corjeuţi, la nord-est cu satul Berlinţi, la est cu satul Ghilavăţi, la sud-est cu satul Constantinovca, la nord-vest cu satul Trestieni.
Primii oameni s-au aşezat cu traiul pe hotarul satului circa 6000 de ani în urmă formînd cinci aşezări, care ulterior au dispărut. Prima atestare a satului Caracuşeni, sub numele Carapuşceni din ţinutul Hotin, aşezat pe vechea moşie Duşceni (astăzi dispărută), datează din mai 1575, cînd Petru Şchiopul întăreşte împărţirea de moşii făcută de urmaşii lui Luca Arbore. Satul Carapuşceni i-a revenit Anei, o descendentă a hatmanului Luca Arbore. Pe parcursul secolului al XVI-lea, satele vor rămîne în proprietatea familiei Arbore, Petru Şhiopul reîntărind actele de proprietate în iunie 1588.
Satul Caracuşenii Vechi este amplasat în formă de amfiteatru, pe o suprafaţă de 185 ha, la poalele cîtorva stînci– Huci, Stînca cea mare, Stînca Boilor, Ţiglău, Stînca Neamţului, Tătaru şi în sfîrşit un munte de piatră despicat în două cu pîlcuri de arbori verzi. Tot aici se află o peşteră care desparte aproape perpendicular Caracuşenii Vechi de Corjeuţi „Borta Ciuntului” - o locuinţă cu două camere a unui haiduc viteaz pe nume Ciuntu, apărător al ţăranilor din Caracuşeni.
În satul Caracuşenii Vechi se afla moşia scriitorului Constantin Stamati-Ciurea, unde în 1860 se retrage acesta, consacrîndu-se activităţii literare, picturii, fotografiei, astronomiei. În 1988, cu prilejul comemorării a 160 de ani de la naşterea scriitorului, a fost inaugurat la Caracuşenii Vechi, în localul şcolii, un muzeu consacrat vieţii şi operei lui C. Stamati-Ciurea, iar în 1993 i-a fost înălţat un bust.
Prin sat trece rîuleţul Lopatnic, 15 izvoare naturale, 2 sonde arteziene care asigură cu apă potabilă elevii liceului, copii din grădiniţă şi o parte din populaţia satului, 10 iazuri dintre care 2 sînt fără scurgere amplasate mai sus de nivelul pîrîului - sînt monumente naturale ocrotite de stat.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1774
- Populația:
- 5447 locuitori
Hîrbovăţ este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Hîrbovăţ este unicul sat din comuna cu acelaşi nume situat la o distanță de 12 km de orașul Anenii Noi și la 44 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 5447 de oameni. Satul Hîrbovăț este menționat documentar în anul 1764.
Comentarii
(0)