Foto: alba24.ro

14 aprilie 2017, 09:30 Sărbători şi obiceiuri 22073

Credincioşii sărbătoresc astăzi Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mîntuitorului. Patimile Domnului sînt numite sfinte, mîntuitoare şi înfricoşătoare: "sfinte" pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, "mîntuitoare" pentru că şterg păcatele întregii lumi şi "înfricoşătoare" din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos. "Soarele s-a întunecat, pămîntul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat".

În aceastã zi nu se săvîrșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total.

Seara se săvîrșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tînguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfîntul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormînt.

În Sfînta Scriptură este ziua în care Mîntuitorul a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc.

Din acest motiv, obiceiurile şi tradiţiile sînt stricte. Şi unice. Iată cîteva dintre ele.

Ultima vineri dinaintea Paştilor este cunoscută mai ales ca ziua în care se ține post negru, deoarece în această zi a patimit şi a fost răstignit Iisus Hristos.

Cei mai multi romîni au obiceiul de a nu bea şi a nu mînca nimic toată ziua.

În Vinerea Mare, în tradiţia populară sînt interzise mîncărurile la cuptor, iar dimineața, chiar înainte de răsăritul soarelui, se zice că e bine să alergăm desculți prin rouă sau ape curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul.

Seara, credinţa spune că trebuie să mergem la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului, dar şi pentru a trece, simbolic, pe sub acesta.