![]() |
Alte ipoteze privind numele Moldova
Enigma numelui Moldova rămînînd nedesluşită, continuă să incite interesul cercetătorilor. Conştient că nu puţini autori mai admit că la baza toponimului Moldova, hidronimului Molda, stau componentele „molis dava”, „molift dava” „ţară a molizilor”, iar unii consideră că denumirea corelează cu hidronimul Moldau - Vltava din Cehia, profesorul V. Grosul a lansat o altă ipoteză.
Pornind de la faptul că în limba mesapică din peninsula Apenină, înrudită cu cea iliră, exista termenul moldahias „dulce”, „alb”, avînd în vedere că limbile dalmata, vlaha, moldoveneasca, valaha (româneasca), cum afirma N. Iorga, au rădăcini comune iliro-tracice, stămoşii moldovenilor sînt urmaşii tracilor; prin urmare de ce n-am putea admite că numele Moldova ar proveni de la „moldahias” din limba mesapică şi nu mai puţin înrudită cu cea iliră. Într-adevăr: de ce nu?
Privitor la numele Moldova istoricul C. Mihăescu-Gruiu are două explicaţii: legendară şi filologică. Prima e în legătură cu Molda, cea de-a doua se bazează pe faptul că numele Moldova este un cuvînt compus din două elemente: Малу + Davii „costişa unde locuiesc davii”; în urma transformărilor morfologice: Maludavii —> Maludavie —> Maldovie —> Moldavie —> Moldova. Filologii presupun că Moldova este un derivat al lui „molid”, căruia i s-a adăugat sufixul „-ova”. Astfel s-ar putea explica în texte Moldua, Molduvei. Însuşi C. Mihăescu-Gruiu pune numele Moldova în legătură cu pădurile de molizi, priveliştea cărora provoacă o bună dispoziţie: ova, ovare „a jubila”, „a sărbători”. Aşa a apărut Mold+ova „jubilaţie”. În tot cazul, conchide istoricul, la momentul primei şi celei de a doua descălecări cuvîntul Moldova circula demult pe aceste meleaguri. Dragoş sau Bogdan nu au nici o atribuţie la acest act de denominare. Aceasta generalizare a lui C. Mihăescu-Gruiu merită atenţie şi care e în concordanţă cu probele istorice.
Examinînd sensurile cuvîntului Molde, cunoscut din documente ca urbonim al localităţii Baia de la poalele răsăritene ale Carpaţilor, existînd „de cînd elementele săseşti au trecut din Rodna în Baia”, E. Vîrtosu precizează că paralel cu aceasta ̶ Molde ̶ circula şi forma Mulde „covată”. În Transilvania pentru „covată” se întrebuinţează cuvîntul moldă. Pe teren cuvîntul înseamnă „loc lăsat, adîncire”, „albie mărginită de copaci”, „înălţime”. În preajma Cîmpulungului Moldovenesc există muntele Mold. Exista şi alte toponime asemănătoare: Moldiş, Moldovis.
Părerea multor istorici că Baia, ca oraş, a fost întemeiată de saşi (nemţi), veniţi din Transilvania explică într-o anumită măsură denumirea sa de la începuturi.
Coloniştii din platoul intracarpatic, coborînd pe pantele răsăritene ale Carpaţilor au avut în faţa ochilor o vale largă împrejmuită de copaci, prin mijlocul căreia curgea un rîu. Panorama le-a sugerat ceea ce numeau în limba lor Mulde/Molde: o adîncitură, o albie gigantică ornată cu arbori. Au numit acest loc die Mulde. Apelativul a devenit substantiv propriu, toponim: aşezarea întemeiată de colonişti pe malul acestui rîu au numit-o Molde, die Molde; şesul acestei văi largi şi lungi, cît ai cuprinde cu ochiul, a devenit Ţara Moldei: Die Aue der Molde sau, într-o forma mai simplă: Molde + Aue = Molde + Au = Moldau, Moldeau. Astfel s-ar putea explica că rîul ce curge prin mijlocul acestei văi a început să fie numit, odată cu localitatea, Molde pentru că adapă şi udă aşezarea Molde. Astfel explică apariţia denumirii Mulde/Molde istoricul român E. Vîrtosu. Tot dînsul ne aminteşte că pe harta lui S. Munster (1549) Moldova (ţară) are denumirea „Moldau”, iar pe harta lui W. Lazius din 1556 teritoriul Moldovei este indicat: „Die gross Molda”. Moldaw < Moldau din germană are în limbile slave echivalentul Moldava.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1764
- Populația:
- 314 locuitori
Ţipova este un sat din cadrul comunei Lalova, raionul Rezina. Satul Țipova este situat la o distanță de 14 km de orașul Rezina și la 80 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 314 oameni. Prima mențiune documentară a satului Țipova datează din anul 1764.
Comentarii
(0)