Călătorii de primăvară prin Moldova
Acesta este cel de-al doilea eseu din seria de reportaje-sinteză despre originalitatea şi frumuseţea pămîntului moldovenesc. Primul a fost dedicat călătoriilor de iarnă.
Primăvara este un anotimp cu totul special, pentru a simţi acest lucru nu este neapărat nevoie să plecaţi departe în călătoriile prin ţară. Adesea este destul să deschideţi geamul şi să priviţi curtea sau să ieşiţi în grădiniţă, parcul sau păduricea din apropiere. Pentru noi orăşenii, primăvara nu începe conform calendarului, ci după schimbările vizibile ale naturii vii ce ne înconjoară.
Îndeosebi simţim venirea primăverii odată cu începutul înfloririi celor mai diferiţi copaci, arbuşti şi ierburi. Iar pentru că majoritatea copacilor din jurul nostru sînt pomi fructiferi, anume înflorirea acestora o şi asociem cu adevăratul început al primăverii.
Primii înfloresc caişii, de caise apoi vine rîndul piersicilor, vişinilor, cireşilor, prunilor, perilor, gutuilor, iar această abundenţă florală este încununată cu – înflorirea merilor, care sînt deosebit de frecvenţi în Republica Moldova, mai ales de-a lungul rîului Nistru, mai spre Nordul ţării. Mai tîrziu înfloresc salcîmii, apoi teiii.
Anume din acest motiv am introdus în reportajul nostru de primăvară o serie de imagini, fotografiate în raza oraşului, în apropierea caselor noastre. Dar pentru a putea savura din măreţia şi farmecul primăverii din Moldova trebuie să plecaţi din oraş. De această dată am ales destinaţia − Nordul Moldovei, bineînţeles, trecînd prin zona de Centru, prin Codri.
Ideea mai constă şi, în următoarele: unele specii, în special ierburile şi florile sălbatice cresc, uneori, numai în anumite zone, adesea foarte puţin vizitate şi aproape întotdeauna în rezervaţii naturale protejate, reprezentînd astfel, o un tot întreg cu monumentele naturii, despre care încercăm să vă povestim în proiectul nostru.
Multe dintre aceste plante rare şi nu cresc în apropierea noastră sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, sînt protejate de stat şi nu pot fi în nici un caz rupte, colectate, scoase cu tot cu rădăcini, iar, uneori, chiar este interzisă şi plimbarea pe lîngă ele. Acest lucru este valabil în special pentru rezervaţii, mai ales pentru cele ştiinţifice. Noi vă rugăm să ţineţi cont de acest lucru, atunci cînd veţi pleca în următoarea călătorie. Căci adesea, e nevoie să fie protejată natura de a noi înşine.
Deci, în afară de schiţele chişinăuiene, care includ copaci înfloriţi, flori şi arbuşti din Grădina Botanică şi a Dendrariului de la Chișinău, vă vom arăta şi pădurile în floare din rezervaţia Codru, Orhei, din apropierea mănăstirii de la Ţigăneşti şi curtea mănăstirii Petru şi Pavel din apropierea satului Bocancea, Sîngerei, dar şi vegetaţia naturală a unor asemenea monumente, precum ar fi Ocolul silvic „La Castel” din apropierea satului Gordineşti, Edineţ monumentul natural din defileul Buzdugeni, de asemenea, din raionul Edineţ, precum şi schiţe foto din cîteva sate aşezate în raionul Edineţ.
Unele dintre plantele înflorite, nu am reuşit să le găsim în cărţile-îndreptar, căci multe dintre ele sînt într-adevăr foarte rare. Vă vom fi recunoscători, dacă ne veţi sugera denumirile lor populare şi ştiinţifice, pentru a putea oferi această informaţie tuturor vizitatorilor site-ului nostru. La urma urmei, nu este atît de ruşinos că nu cunoaştem ceva, trebuie să ne fie ruşine doar de faptul că nu vrem să învăţăm şi astfel să ne depăşim ignoranţa.
Vă dorim plimbare plăcută pe meleagul moldav în floare.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1661
- Populația:
- 739 locuitori
Iorjniţa este un sat din cadrul comunei Cosăuţi, raionul Soroca. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Soroca și la 163 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 739 de oameni. Satul Iorjnița a fost menționat documentar în anul 1661.