Răzvan şi Vidra
SBIEREA
Bine că-mi aduci aminte!
Răzvănaşe, cer dreptate! Ar fi un păcat să tac...
Hoţii tăi atunci în codru mă despoiară de-un sac.
Fii şi tu om cumsecade, fă-ţi o pomană deplină;
Nu te bucura, drăguţă, de-o avuţie streină...
Dă-mi înapoi săculeţul!... tu ştii c-a fost peste tot
Taleri trei mii patru sute cincizeci şi şapte ş-un zlot!...
VIDRA
(luând pe Răzvan la o parte)
Vezi! Învaţă de la dânsul patima ce vrea să zică!
Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimică
Va suferi cu plăcere, făr' să scoaţă un suspin,
Robie, lanţuri, ruşine, bătăi, închisoare, chin...
SBIEREA
(zâmbind cu mândrie)
O, da, da...
VIDRA
Ş-orice adaos, orice spor de bogăţie,
În loc ca să-l mărginească, îi dă o poftă mai vie,
O dorinţă mai setoasă ş-un avânt mai arzător
De-a vedea lucind în ladă-i sunător pe sunător!
SBIEREA
O, aşa... aşa...
VIDRA
Aşterne dinainte-i ca zăpadă
Covoare cu pietre scumpe, aur şi argint grămadă...
SBIEREA
(cu desfătare)
Şi...
VIDRA
Dânsul tot n-o să-ţi zică: Stai! acuma-s mulţumit!
SBIEREA
Hai-de-de-de! Na! Fireşte! Doară n-am înnebunit!
VIDRA
O! dacă şi tu, Răzvane, ai simţi aşa de tare
Mândra patimă de-a creşte tot mai mare şi mai mare,
Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat,
Tu dintr-o căpitănie ai ajunge împărat!...