HOŢUL III

Dar tu ai uitat de cântec.

RĂZAŞUL

Ba n-am uitat. Vrut-am numai sângele-mi să-l pui în joc,

Ş-astfel, pomenind trecutul, să pot cânta mai cu foc.

(Îşi drege glasul, îşi apasă cuşma pe frunte şi cântă.) Frunză verde de sălcie,

Bat-o scârba răzăşie!

Eu credeam că-i boierie,

Şi-i curată calicie!

Ani întregi m-am judecat,

Sănătatea mi-am mâncat,

Şi nimic n-am câştigat.

Eu umblam la judecată,

Copiii-mi plângeau pe vatră,

Nevasta-mi era uitată!

Dar acuma Dumnezeu

A făcut pe gândul meu,

Ca să-mi mai răzbun şi eu!

Pentru dalba haiducie

Pentru mândra voinicie,

M-am lăsat de răzăşie,

Ş-am ales judecători

Cei stejari nestrâmbători,

Ca să-mi fie frăţiori!

TOŢI

Numai codruleţul drag

Dă dreptate la sărac!

Numai arcul după spate

Dă săracului drepatate!

HOŢUL I

Zi, Răzaşule,-nainte! Zi-nainte! Nu mai sta!

Că să ştiu că piere lumea, tot cu drag te-aş asculta!

HOŢUL II

Zi-nainte! Zi-nainte! Să te-auză sfântul soare!

HOŢUL III

Uf, uf, uf! Rău mă frământă! Mi-e şi cald, mi-e şi răcoare!

RĂZAŞUL

(ia arcul în mână şi cântă)

Frunză verde lemn sucit,