Draga Dumitru32," Salut si bine ai venit pe meleagurile noastre! Chestia nu consta in aceea ca sintem noi oare moldoveni sau nu, ci in aceea ca sintem noi oare moldoveni ca natiune sau ca provincie dintr-o alta tara. Raspunsul il stii si dingure, vad ca citesti istoria. Stefan cel Mare sa se considerat roman sau rumin, cum scriu asa zisii cronicari, era sa cucereasca cel putin Tara Romaneaca. Este clar ca el n-o facut asa lucru, ne mai vorbind de "unire". Cuvintul roman ne este strain, nou neamului DACIC, el provine de la cotropitorii romani, care nu ne-au romanizat si nici nu ne-au latinizat, atunci cum si pentru ce sa le luam numele, de ce nu la-m lua pe al turcilor, rusilor??? Iar in privinta la asa cronicari cum e Miron Costin, el nu putea sa se refere la istorie, adica lucrarile lui nu pot servi ca sursa de informare, deoarece el provinienta moldovenilor n-o putea cunoaste, el cunostea doar prezentul. Deci, din careva motive politice sau religioase, a "demonstrat" intr-un fel ca noi sintem rude apropiatecu italienii si de acolo si s-a ivit expresia asta prosteasca ca chipurile de Rim venim." In primul rand mutumesc pentru urarea de bunvenit! O intrebare scurta,pentru ca tre sa merg la culcare si eu,limba pe care o vorbim noi acum este sau nu de origine latina??? Sau cum vezi tu asemanarea intre limba noastra (ca sa nu zic romana sau moldoveneasca) cu celelalte limbi neolatine? Italiana,Spaniola,Franceza,Ladino (reto-romana),Portugheza? Cu drag,CalinRomania PS. Voi reveni asupra acestui subiect legat de cronicarii moldoveni.

Draga BogdanVoievod1 " CalinRomania Treana cu Orheian astai alt lucru orheiul ii locul nasterii orasul dar Moldova e o tara , si cum ne spui tu noua ca suntem frati nu suntem nu am fost si nu vom fi ca nu am crescut impreuna si nu mai ajutat la greu si nu avem o mama ,Eu sunt Moldovan si daca altii se considera cas si moldovani si romini inseamna cas oameni pierduti cu asa lucru puteti spune sunteti arabi si denumirea voastra de Romini provini de la Imperiul roman din care nu ati facut parte niciodata Italienii se pot considera romani dar voi vati luat denumirea aceasta crezind cai denumirea unui mare imperiu dar de fapt nu prezentati nimic din voi ca societate si natiune deoarece vati legat de Tara noastra si poporul nostru Moldovenesc" Vad ca esti foarte suparat de faptul ca mi-am exprimat parerile despre Moldova si Moldoveni,sperand sa nu jignesc in nici un fel.Din pacate nu am reusit.Pe mine "m-ai lovit" mult in suflet prin faptul ca noi,romanii," de fapt nu prezentati nimic din voi ca societate si natiune". Draga BogdanVoievod1 imi cer scuze daca te-am jignit,frati la propriu nu am fost nu suntem si nici nu vom fi vreodata.De fapt sunt ferm convins ca nici macar nu ne vom vedea sau auzi vreodata.Eu am fost unul dintre poate miile de romani care ar fi fost gata sa ia o arma in mana sa apere interesele Republicii Moldova in Razboiul Transnistrean.Nu am facut-o pentru ca eram mult prea mic.Si mi-as fi riscat viata pentru Republica Moldova TOTAL DEZINTERESAT-DOAR PENTRU BINELE POPORULUI REPUBLICII MOLDOVA.Si,am cunoscut la Universitate,ofiteri ROMANI care au fost in Transnistria cu ARME ROMANESTI sa apere interesele Republicii Moldova in zona.TOTI VOLUNTARI.Si-au riscat viata,viata viitoare a familiilor lor oare cu ce credinta? Oare pentru ce??? Oare pentru cine??? Este adevarat ca nu au luptat in curtea casei tale pentru TINE PERSONAL-ci au luptat pentru ca Republica Moldova sa aiba un cuvant mai greu de spus in fata dusmanilor ei,in fata trupelor rusesti de ocupatie.Asa cum am mai spus,draga BogdanVoievod1,eu oricum doresc binele TUTUROR MOLDOVENILOR,inclusiv tie.Asa ca am sa incerc sa evit pe viitor sa-ti raspund direct tie-pentru ca vad ca te-ai suparat-si nu doresc sa-ti mai provoc astfel de suparari.Iti urez o viata fericita,lunga si plina de realizari.CalinRomania

Salut si bine ai venit pe meleagurile noastre! Chestia nu consta in aceea ca sintem noi oare moldoveni sau nu, ci in aceea ca sintem noi oare moldoveni ca natiune sau ca provincie dintr-o alta tara. Raspunsul il stii si dingure, vad ca citesti istoria. Stefan cel Mare sa se considerat roman sau rumin, cum scriu asa zisii cronicari, era sa cucereasca cel putin Tara Romaneaca. Este clar ca el n-o facut asa lucru, ne mai vorbind de "unire". Cuvintul roman ne este strain, nou neamului DACIC, el provine de la cotropitorii romani, care nu ne-au romanizat si nici nu ne-au latinizat, atunci cum si pentru ce sa le luam numele, de ce nu la-m lua pe al turcilor, rusilor??? Iar in privinta la asa cronicari cum e Miron Costin, el nu putea sa se refere la istorie, adica lucrarile lui nu pot servi ca sursa de informare, deoarece el provinienta moldovenilor n-o putea cunoaste, el cunostea doar prezentul. Deci, din careva motive politice sau religioase, a "demonstrat" intr-un fel ca noi sintem rude apropiatecu italienii si de acolo si s-a ivit expresia asta prosteasca ca chipurile de Rim venim.

Draga Rob,din pacate nu inteleg nimic sau aproape nimic din ce ai scris pentru ca,din pacate nu cunosc limba rusa.Cred ca ai dat un citat despre Stefan Voievod dar nu am inteles comentariul tau.daca cumva te referi la de ce se scria in slavona-iti raspund ca aceasta era limba oficiala a tarilor ortodoxe.Era o limba folosita atat in cadrul slujbelor-si din pacate credinciosii nu prea intelegeau ce se spune,cat si in cadrul cancelariei domnesti.Un cadru perfect similar il intalnim in occident unde limba latina era folosita in acelasi fel-in biserica catolica si in cancelariile domnesti occidentale.Hotararea de adoptare a limbii slavone si a alfabetului chirilic a fost o hatarare luata de domnitorii Valahiei si Moldovei ca raspuns dat impotriva ofensivei catolice care punea in primejdie raligia ortodoxa strabuna.Ganditi-va ca limba latina a fost folosita in bisericile din Italia in cadrul slujbelor pana prin 1960 !!! Faptul ca in cancelariile germane,franceze,spaniole,italiene,etc se folosea in mod oficial limba latina acest lucru nu insemna ca poporul german de exemplu vorbea latina! Sau la fel cu celelalte popoare.

Iata ce mai spunea Miron Costin: "Mare dovadă neamurilor, din ce rădăcină şi izvor suntŭ, numile care au şi în de sine şi la alte ţări streine şi măcară că nici un neam nu ieste în toată lumea să aibă numai un nume, ci unile dispre capetile céle dintăi a vreunui norod stăpânitoare, alte nume suntŭ di pre locuri, de unde suntŭ începute, multe di pre cetăţi mari, multe de pre ape vestite. Cum vedem neamul nemţescŭ suptŭ acéste numere: întăi şi mai ales şi mai de cinste: alamani şi aşa le zic istoriile céle vechi şi turcii; al doilea nume: gherman, adecă doi fraţi, latinéşte ghermanus; o seamă de istorici le zicŭ tevtones, di pre capul lor Tevton, italiianii zicu tudesco, poate fi iară di pre Tevton; léşii, moscalii, noi zicem némţi. Mai apoi alte numere despărţite ca crăngile dintr-un copaciŭ: şvedzii, danii, franţozii, saxonii, belghii, batavii şi alte ţări mai mărunte, totŭ din rădăcina cea véche a alamanilor crăngi şi părţi suntŭ. Aşa hişpanii; ibării, ţiltiberii, portogalii, iară tot un neam suntŭ; franţozii, galii tot un neam suntŭ. Turcii, de pre locul lor, Turhistan, de pe capul lor cel dintăi Osmangic: otomani, osmanlâi. Moscalii, rusii, bolgarii, sârbii, harvaţii, slovaţii, bohemii, raţii, polaţii totŭ un neam slovenescŭ suntŭ, fără alte numere ce suntŭ la streini. Că întăi acestui neam grecii le-au zis savromatis, de pe ochi mierăi şi albeneţi, adecă ochi de şopârlă. Tătarii, tartari, de pe apa Tartara, schitii de pe sălbătăcie, nohai. Aşa toate neamurile suptŭ multe numere toate suntŭ. Ungurii: huni, maghiari, ugrii, iară sasii: dachii, saţii, goţii, masaghetii. Şi acéstea nu toate numerile, numai unile dintr-însile ţi le-am însemnatŭ, pentru înţelesul numerilor mai lesne neamului şi acestor ţări, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti şi românilor din Ardeal. Aşa şi neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora, numele vechiŭ şi mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, şi cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri şi cât au trăitŭ în munţi, în Maramoroş şi pe Olt, tot acest nume au ţinut şi ţin pănă astăzi şi încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei şi acum zic şi scriu ţara sa rumânească, ca şi românii cei din Ardeal. Iară streinii şi ţările împrejur le-au pus acestŭ nume vlah, de pe vloh, cum s-au mai poménit, valios, valascos, olah, voloşin, tot de la streini suntŭ puse acéste numere, de pre Italiia, cărora zic vloh. Apoi mai târziu, turcii, de pre numere domnului carile au închinat ţara întăi la turci, ne zic bogdani, munténilor cara-vlah, grecii bogdano-vlah, munténilor vlahos. Că acestŭ nume, moldovan, ieste de pre apa Moldovei, după al doilea discălicatul aceştii ţări de Dragoşu-vodă. Şi munténilor, ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că léşii aşa le zic, molteani. Măcară dară că şi la istorii şi la graiul şi streinilor şi înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primenéle au şi dobândescŭ şi alte numere, iară acela carile ieste vechiŭ nume stă întemeiat şi înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară nu întrebăm: ştii moldovenéşte?, ce ştii românéşte?, adecă râmlenéşte, puţin nu zicem: sţis romaniţe? pre limba latinească. Stă dară numele cel vechiŭ ca un teméi neclătit, deşi adaog ori vrémile îndelungate, ori streini adaog şi alte numere, iară cela din rădăcină nu să mută. Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti numele cel direptŭ de moşie, ieste rumân, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: Ţara Românească. Şi acestŭ nume vlah de la turci şi de la greci ieste, de la némţi vallios, de la franţoji valahos, de la léşi voloşin, de la moscali şi de la rusi tot aşa voloşin şi de la unguri olah; acesta nume tot de pe vloh ieste şi vloh ieste italiianŭ, din care ţări a vlohului, adecă a Italiei, au pornitŭ Traian, împăratul Râmului, fără număr mulţime de norod şi i-au aşezatŭ în aceste ţări a Dachiei cei vechi. Să fie acest nume vlah de pre Fleac hatmanul Râmului, precum scriu unii, basne suntŭ. Şi aşa dovedindŭ numele neamului acestuia, cum vezi din isto-rici mari şi mărturiia ţărâlor înprejur, ne trage rândul a pomeni de portul. Care acum portul stătătoriŭ ca numele şi ca limba nu ieste, ci ia un neam de la alt neam porturile cu vréme. La care schimbarea hainelor face şi locul, de le caută a face şi îmbrăcăminte trupului, precum ieste firea ceriului a vreunii părţi de lume. Că întăi la acéste părţi de lume, unde trăéscŭ moscalii, rusii, tătarii, să fie omul îmbrăcat în haine franţozeşti, ar crăpa de frigŭ. Şi măcară şi la noi pre aicea ce ierni suntŭ, Ţara Italiei ierni ca acéstea nu are niciodată, ci foarte blânde ierni, cum suntŭ la nŭoi toamnile, şi mare darŭ au acéle ţări a Italiei, cât şi vara năduşăli nu suntŭ ca aicea la noi, ci călduri cuvioase, puţin nu ca primăvara, cum ieste la noi la maiu, la iunie. Le-au căutatŭ dară acestora oameni mutaţi pre acéste locuri a-şi schimba portul hainelor după vrémea acestor locuri. Cătră acéstea toate, caută ce scrie de portul rumânilor iscusitul istoric Lavrentie Topeltin din Mediiaşi, cuvintele lui ţi le izvodescŭ: Rumânii de Ardeal, ai noştri, poartă o haină de la umere pănă peste tot trupul îmbrăcaţi, ne fac mare învăţătură portului de vacurile céle de demult, care au ţinut părţile acéstea de la septentrion, adecă părţile carile suntŭ aproape spre miiazănoapte, tot trupul acoperitŭ, care feliŭ de haine pomenéşte un dascal anume Marţialis, că să chiema endromida, cu aceste cuvinte: Îţi trimitem endromida, vechiŭ portŭ, nu mândru, iar bun de luna lui dichemvrie. Şlice au de pâslă, pe limba noastră deţască cuglă (eu socotesc cu chivere, care am apucatŭ eu şi la boieri aicea). Caută ce zice de opinci tot acela istoric Topeltin, şi nu de la sine, ci pune cuvintele a mai vechi de sine istoricilor, anume Alfon-sŭ şi pre Plavt şi pre Ag. Ghel, carile au scris cărţi de porturile céle vechi limbilor: Féliul încălţămintelor a românilor ieste cu piiéle crudă, de fiéştece dobitoc, piste picior învălit bine în obiiele de lână încalţă şi apoi piielea acéia leagă cu curea piste picior, de înfăşoară piciorul de la dégite pănă sus, toată glezna. Şi acéstea ieste portul râmlénilor celor vechi, strămoşilor lor, care purta la oşti. Acestŭ fél de încălţăminte a slujitorilor oşténi era la râmléni. Numai atâta osebire vedem, pe cum cetim în istoriile céle vechi, că oşténii Râmului nu învăliia în obiiele, ce gol piciorul încălţa cu piiele şi cu legături în cruciş, ca gratia; în opinci numai cât, ţine piciorul la călcăi lega. Acéstea suntŭ cuvintile acelui istoric, din cuvântŭ în cuvântŭ. La noi de necinste ieste acést fél de încălţăminte acum, la acéstea vacuri, care era de cinste la râmléni şi de vitejie portŭ. Vedem acum la cerchezi că acest, fél de port de încălţăminte pentru sprinteniie ţin. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. Cu acéşte oşti Traian, căruia numele în Istoriile Râmului Ulpius Traianus, au călcatŭ această parte de lume, călcate şi de alţii cu oştile Râmului, mai nainte de dânsul de Pompeiŭ cel Mare şi de Iulie Chesariul şi de Avgust Chesar, însă nu pre aicea, ci pe la perşi. Iară acesta împărat Traianu pre aici au venitŭ şi au încunjuratŭ aceasta parte de lume, cum s-au pomenitŭ, şi iel au discălicat neamul, seminţiia care trăiéşte pănă acum în Moldova şi în Ţara Muntenească şi cât norod ieste în Ardeal cu acestŭ nume: român.” Oare nu este destul de clar???