Nicolai Savostin este scriitor rus din Moldova. S-a născut pe 27 decembrie 1926 în satul Teterevino, reg. Belgorod, Rusia). Maestru emerit al artei din RSSM (1984). Participant la cel de al doilea război mondial.

A absolvit Cursurile literare superioare de pe lîngă Institutul de literatură "M.Gorki" al Uniunii Scriitorilor din URSS (1961). Şi-a început activitatea literară la Cita, unde i-au apărut culeg. de poezii "În casa noastră" (1955), "Staţie-n taiga" (1956), "Ninsoarea din mai" (1958), "Taigaua" (1959).

În anii 60 Nicolai Savostin se stabileşte la Chişinău. În versurile incluse în culegerea "Luna lui Căuş" (1965), "Mărăcinul" (1969), "Casa zburătoare" (1979), "Furtuna de noapte" (1982) poetul cîntă priveliştile pitoreşti ale Moldovei, evocă momente din istoria poporului, îmbogăţindu-şi paleta cu noi imagini şi reflecţii.

Din călătoriile sale la magistrala Baical-Amur a rezultat cartea de versuri "Pîrtia" ("Zimnic",1978). Nicolai Savostin a scris şi o serie de povestiri, piese, eseuri, care au fost incluse în cărţile: "Cinci cuvinte bune" (1966); "Calamitate naturală" (1970); "Lumina păstrată" (1983); "Un glas de departe" (1984). Prezintă interes eseurile lui Nicolai Savostin (cartea "Inima poeziei", 1975), consacrate literaturii, rolului ei în viaţa societăţii. Nicolai Savostin a tradus din creaţia scriitorilor moldoveni (P.Boţu, A.Lupan, Arh.Cibotaru, Ana Lupan ş.a.).

Nicolai Savostin este cavaler al Ordinului Războiul pentru Apărarea Patriei, cl. 2.