Puntea
Şoapta nopţii se aude suspinând încetişor;
Arborii prin întuneric dau un freamăt sunător,
Şi deodată Aurora se iveşte radioasă,
Ca un ochi ce se deschide sub o geană luminoasă.
Dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit,
Ea-şi ia zborul peste lume de la mândrul răsărit
Şi-întâlneşte-n a sa cale o copilă cosânzeană
Ce-i scăldată în năvalnic şi-n sân poartă odoleană.[1]
S-a oprit copila tristă pe o punte de stejar,
Plânsu-i lin pe sân îi cade ca un scump mărgăritar;
Iar pârâul de la maluri smulgând floare după floare,
Le depune cu şoptire lângă albele-i picioare.
„De ce plângi?... îi zice-o rază pe-a ei frunte strălucind.
Tu eşti jună, eşti menită să trăieşti, să mori iubind;
Pentru tine-orice durere trebuie ca să se curme...
Nouri sunt ce nu fac umbră şi dureri ce nu lasă-urme.”
1. ↑ Fetele de la ţară îşi fac scăldătoare de năvalnic (pteris) şi poartă pe ele flori de odoleană (valeriana), pentru ca să devie mai atrăgătoare.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1966
- Populația:
- 1659 locuitori
Frunză este un oraş în raionul Ocniţa, Republica Moldova. Amplasat în partea de nord a republicii, la hotar cu Ucraina, pe linia de cale ferată Ocniţa-Moghiliov-Podolsk, oraşul Frunză este situat la o distanţa de 243 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 1659 locuitori. Localitatea a fost întemeiată în anul 1966, cînd lângă fabrica de zahăr încep să se construiască case de locuit, în 1973 obţinînd statutul de localitate de tip orăşenesc.