Cusături şi broderii astăzi
La etapa actuală cusutul artistic pe fire numărate şi broderia după desen s-a redus mult, cu excepţia femeilor amatoare de la sat şi oraş, a unor meşteriţe, care au o afacere comercială din acest gen de artă. Astăzi ţesăturile şi broderiile industriale îndeplinesc funcţiile pieselor lucrate manual.
În ultimul timp în republică cusăturile decorative şi broderia devine un domeniu favorizat din necesitatea tuturor ansamblurilor etnofolclorice de a avea costume etnografice în corespundere cu tradiţiile locale. Dacă în trecut fiecare fată îşi broda costumul său în dependenţă de înălţime, culoarea ochilor etc., astăzi costumele naţionale sînt executate manual de meşteriţe sau cusute la maşini performante, sau desenul broderiei este înlocuit cu cel ţesut în multe iţe.
Pînă astăzi se păstrează o continuitate cu durată de secole cît priveşte ornamentarea, respectîndu-se anumite canoane a părților decorate la costum. După legea estetică se brodează suprafeţele vizibile, care suportă mai puţin tensionare, atingere. Acestea sînt partea de deasupra a mînecii, care constituie segmentul vizibil de bază al cămăşii, după care se execută şi clasificarea şi tipologia lor. Pe mînecă se ornamentează partea ei de sus, care acoperă umărul şi care poartă denumirea de „altiţă”, apoi urmează o dungă de-a curmezişul lată de 5-7 cm cu desen geometric de o singură culoare deschisă – „încreţul”, şi după ea merg în jos „rîurile” drepte sau oblice. La marginea mînecilor se brodează dunguliţe pe orizontală –„mărginuţe”, „bentiţe”.
Se înfrumuseţează bogat de asemenea piepţii cămăşii, care de fapt repetă în mare parte elemente din ornamentica mînecilor, dar de obicei repartizate în 3-5 dungi decorative verticale.
În zona de centru a Moldovei se înfrumuseţează broboada subţire de batist sau de bumbac „colţul”. Se decorează marginea din faţă deasupra capului şi colţul de la spate.
În unele ansambluri se întîlnesc fote şi şorţuri de lînă brodate cu fire de lîniţă de diferite culori, iar deseori în armonie cromatică şi ornamentală este brodată şi bondiţa cu motive geometrice sau după desen liber.
Astăzi în republică se dă o mare atenţie valorificării genului de artă – broderiei, mai ales a costumului etnografic, care se prezintă ca matrice a identităţii etnice.
Personalităţi
- | Broderii
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1846
- Populația:
- 3523 locuitori
Elizaveta este un sat şi comună aflat în subordinea administrativă a municipiului Bălţi. Elizaveta este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de municipiul Bălți și la 145 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3523 locuitori. Satul Elizaveta a fost menționat documentar în anul 1846.