Șevcișin Gheorghe

Gheorghe Șevcișin — dirijorul de orchestră și țambalagiul, Artist al Poporului, deținător al Ordinului ”Gloria Muncii”. 

S-a născut la 11 noiembrie 1951, în satul Dobruja Veche, raionul Sîngerei, apoi părinții s-au stabilit la Hăsnășenii Noi, Drochia. Și-a făcut studiile la Școala de Cultură „Elena Sîrbu” din Soroca (1966-1969), unde a studiat țambalul cu Ion Stănescu și Traian Petrovici. După absolvire a urmat studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău (1968-1973). I-a avut ca profesori pe Nicolae Cazangi la dirijat orchestră, Arcadie Luxemburg la armonie, Vitalii Fuxman, solfegiu, Vasile Crăciun și Vladimir Sîrbu la țambal, Valentin Vilinciuc la orchestrație.

Potrivit ”Calendarului Național”, și-a început activitatea în calitate de dirijor al Orchestrei de instrumente populare „Speranța” de la Palatul Copiilor din Chișinău (1973- 1979). Din anul 1979 a fost angajat ca țambalagiu, iar din 1980 – dirijor al Orchestrei Ansamblului de Dansuri Populare „Joc” (1979-1983). În 1980 orchestra Ansamblului de Dansuri Populare „Joc” a înregistrat primul disc de muzică populară din repertoriul său la Firma „Melodia” din Moscova. În 1983 a urmat al doilea disc, care a inclus următoarele melodii: „Sîrba de la Slobozia”, „Balada Miorița”, „Doina”, „Bătuta”, „Răzășeasca”, „Sîrba lui Foca” ș.a.

Ulterior a activat în Orchestra de Muzică Populară „Fluieraș”, ca țambalagiu și la cimpoi, sub bagheta violonistului Serghei Lunchevici (1983-1987). Între anii 1987-1995 revine la Orchestra colectivului „Joc” și completează repertoriul cu noi lucrări ca: „Suita de melodii ale codrenilor orheieni”, „Hora lui Dobrică”, „Hora Mărțișorului” de Grigoraș Dinicu, „Balada Miorița”, „Dansul popular din Oași”, „Suita bucovineană” ș.a. Mai tîrziu, a fost și director artistic al Orchestrei Ansamblului de Dansuri Populare „Joc”. A colaborat cu aproape toate orchestrele de muzică populară din țară.

În 1996 a fondat Orchestra Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină”, cu care a obținut succese la șapte  ediții ale Festivalului-concurs de creație și interpretare a romanței „Crizantema de Argint”. A compus mai multe suite orchestrale pentru spectacolul aniversar al colectivului „Joc” la 65 de ani. Una dintre acestea este „Din comoara strămoșilor noștri”, care îmbină cele mai cunoscute melodii populare din toate zonele folclorice romînești. Tot cu acest prilej a făcut o suită pentru nai și orchestră „La hanul haiduciei”. A realizat mai multe piese pentru participanții la Festivalul de Romanțe „Crizantema de Argint”. În cariera sa artistică a orchestrat peste 400 de melodii de joc, doine, balade, hore, cîntece populare, romanțe, piese orchestrale pentru interpreți vocaliști și instrumentiști ș.a. A efectuat turnee artistice împreună cu colectivul Ansamblului de Dansuri Populare „Joc” în multe țări ale lumii de pe toate continentele, printre care 39 de spectacole în Franța: la Paris, Lyon, Bordeaux, Nice, Toulouse, Grenoble ș. a.

A semnat culegerea de romanțe, cîntece populare și de petrecere „Mai am un singur dor”, în colaborare cu interpreta de muzică populară Larisa Arseni (1999). A semnat revista muzicală „Valeriu Hanganu” (2000). A fost distins cu titlurile onorifice ”Artist Emerit din Republica Moldova” (1989) și ”Artist al Poporului” (2010), cu premiul Festivalului-Concurs de Romanțe „Crizantema de Argint” „Rică Ungureanu” (2009), cu Ordinul „Gloria Muncii” (2000), Medalia „Meritul Civic” (2008).

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1912
Populația:
222 locuitori

Cortenul Nou este un sat din cadrul comunei Cealîc, raionul Taraclia. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Taraclia și la 144 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 222 de oameni. Satul Cortenul Nou a fost menționat documentar în anul 1912.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.