Botezatu Grigore

Botezatu Grigore (14.01.1929, Baraboi, judeţul Bălţi). Folclorist. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filologie (1954). Angajat la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al Academia de Ştiinţe a Moldovei. Este doctor în filologie. De-a lungul anilor Botezatu G. culege piese folclorice în Republica Moldova, precum şi în satele moldoveneşti din regiunile Kirovograd, Nikolaev, Caucazul de Nord, Odessa. În urma cercetărilor sale editează numeroase volume („Poezie populară moldovenească” (în colaborare), Chișinău, 1957; „Balade şi snoave”, Chișinău, 1958; „Poveşti populare moldoveneşti”, Chișinău, 1972), care se bucură de o apreciere înaltă. „Poveşti populare din Basarabia”, prelucrate de Gr. Botezatu, au apărut în România, Japonia, Slovacia ş.a. Participă la elaborarea şi editarea volumelor „Creaţia populară moldovenească” în 16 volume (1975-1983). Realizează o serie de cercetări în domeniul folcloristicii, care au fost finalizate cu o monografie („Folclorul haiducesc în Moldova”, 1967) şi mai multe studii, articole publicate în diverse culegeri. A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea de poveşti „Apa tinereţilor”, 2004.

„...Basmele din antologia lui Gr. Botezatu „Făt-Frumos şi Soarele” , chiar dacă nu notate cu scrupulozitatea lui Petre V. Ştefănucă, chiar dacă au fost trecute prin filtrul stilistic al colecţionarului, au o indubitabilă prospeţime, au o notă bine subliniată de inedit, cu deosebire la nivelul expresiei”. (Iordan Datcu)

Opere:
„Poveşti norodnice moldoveneşti”, Chișinău, 1955;
„Poveşti”, Chișinău, 1956;
„Basme şi snoave”, Chișinău 1958;
„Făt - Frumos şi Ileana Cosînzeana – sora Soarelui”, Chișinău, 1967;
„Folclorul haiducesc în Moldova”, Chișinău, 1967;
„Folclor moldovenesc. Studii şi materiale (coautor)”, Chișinău, 1968;
„Genuri şi specii folclorice (coautor)”, Chișinău, 1972;
„Poveşti fantastice” (alcătuirea, articolul introductiv şi comentariile), Chișinău, 1976; „Poveşti nuvelistice” (alcătuirea, articolul introductiv şi comentariile), Chișinău, 1980;
„Auzit-am din bătrâni. Legende moldoveneşti”, Chișinău, 1981;
„Făt - Frumos şi Soarele”, poveste, Chișinău, 1982;
„Plugul de aur. Parabole şi poveşti nuvelistice” (selecţie şi comentarii)”, Chișinău, 1985;
„Doi feţi-logofeţi cu părul de aur”, poveşti, Chișinău, 1989;
„Creaţia populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria şi Bucovina (coautor)”, Chișinău, 1991;
Ştefănucă V. N., „Folclor şi tradiţii populare”, 2 vol. Alcătuire, studiu introductiv, bibliografie, comentarii şi note (în colab.), Chișinău, 1991.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Oraș
Prima atestare:
1608
Populația:
9060 locuitori

Camenca este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 160 km de Chișinău. Conform datelor din anul 2012, populaţia localității constituia 9060 de oameni. Camenca a fost menționată documentar în anul 1608.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.