|
Construcție scandaloasă pe un sit arheologic din Horodiște: semnele de întrebare se înmulțesc, asociațiile de mediu bat alarma
Situația în jurul construcției unei pensiuni turistice pe teritoriul Rezervației Peisagistice din Țîpova, Rezina, a fost inspectată de echipa Noi.md. La fața locului, s-au deplasat și activiști civici, reprezentanți ai Fundației pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava, care s-au arătat revoltați de felul cum pe o astfel de bijuterie arheologică, parte a istoriei și culturii Republicii Moldova, sînt săpate șanțuri și montate fundații din beton.
Construcție pe teritoriul unui sit arheologic
Situația scandaloasă de la Țîpova a fost semnalată recent în rețelele sociale de către Vladislav Sanduleac, student la Facultatea de Mediu a Universității Tehnice din Moldova. Potrivit acestuia, șantierul de construcție a fost pornit chiar pe teritoriul sitului arheologic, unde au fost găsite mai multe bucăți de ceramică ale unor obiecte străvechi. Activistul de mediu s-a arătat indignat de ceea ce a văzut și a lansat un apel public către mass-media, ecologiști, arheologi și politicieni să ia în vizor această problemă și să ajute la stoparea batjocoririi Rezervației.
Echipa Noi.md s-a deplasat la fața locului și a văzut cîteva fundații de beton pregătite pentru cele 10 căsuțe, care urmau să fie construite în zonă. Tot acolo, pe terenul de circa 12 ha, este trasă și o conductă de apă din sat. În timp ce co-proprietara terenului, Vera Iurcu, ne-a spus că pămîntul achiziționat de ea nu este parte a Rezervației, Vlad Vornic, președintele Agenției Naționale Arheologice, a declarat telefonic pentru Noi.md că locația reprezintă un sit arheologic, mai exact, o așezare fortificată din prima și a doua epocă a fierului, atribuite la două culturi arheologice: Saharna din sec. 10-9 î. Hr. Și cultura getică din sec. 4-3 e.n. «Locul, unde au fost pornite niște lucrări de excavare și de construcție reprezintă, de fapt, marginea estică a acestui sit», a precizat Vornic.
În urma cercetărilor la fața locului, Agenția a emis o prescripție în adresa Primăriei comunei Horodiște, Rezina, în care se menționează următoarele: «În urma informației parvenite la Agenția Națională Arheologică (ANA) despre efectuarea unor lucrări de excavație neautorizate pe terenul cu nr. cad. 67211070515 care este parte a sitului arheologic Horodiște II-La Cot (com Horodiște, r-nul Rezina), în data de 26 martie 2024, în corespundere cu Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, angajați ai ANA și consultantul superior al Ministerului Culturii, Mircea Sula, au efectuat o inspectare arheologică pe terenul menționat. La fața locului, împreună cu specialiștii Agenției s-au deplasat primarul localității, polițistul de sector, un inspector de mediu și proprietarii terenului respectiv. Drept rezultat al inspectării, s-a constatat deteriorarea stratului de cultură și a unor structuri arheologice prin lucrările de excavare a unor șanțuri (la suprafață fiind scoase fragmente ceramice și de lut ars) în partea de est a sitului Horodiște II-La Cot, fiind întocmit și un proces- verbal corespunzător și o prescripție, care a fost transmisă imediat către autoritatea publică locală {…}».
Agenția a dispus "stoparea imediată a lucrărilor de excavare pe terenul cu numărul cadastral 67211070515, care prezintă patrimoniu arheologic".
«Vă informăm că nerespectarea de către primarul unității administrativ-teritoriale a prevederilor legale cu privire la asigurarea pazei patrimoniului arheologic și eliberarea de către emitent a autorizației de construire în lipsa certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru terenurile cu patrimoniu arheologic cad sub incidența art. 74 al. 6 și 7 din Codul Contravențional, iar distrugerea patrimoniului arheologic și efectuarea lucrărilor neautorizate în siturile arheologice sau în zonele cu potențial arheologic cad sub incidența art. 1991 al. 2 și 1992 al.2 din Codul Penal», se mai arată în prescripția emisă.
La fiecare pas, sînt vestigii
Zona Rezervației Peisagistice de la Țîpova este de ani buni și în vizorul mai multor organizații de mediu, printre care și Fundația pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava. Potrivit lui Nicolae Pascaru, vicepreședintele acesteia, peste 40 de organizații ecologice s-au aliniat apelului de salvare a zonei de la Horodiște. «Am făcut doar cîțiva pași pe acest teren și am găsit bucăți de ceramică vechi, niște oseminte, care pentru arheologi prezintă un interes deosebit și care sînt prețioase din punct de vedere istoric. Rezervația de la Țîpova ca importanță este, practic, pe locul al doilea după Cappadocia, monumentul istoric din Turcia. Acest loc este, de fapt, un legămînt al culturii Cucuteni-Tripolia. Anterior, în această zonă au fost găsite multe obiecte, urme ale civilizației, care a existat aici cu 4-5 mii de ani î.e.n. De aceea pentru noi este foarte importantă această zonă. Noi chemăm și autoritățile să atragă atenție la această situație de la Horodiște, pentru că inadmisibil faptul ca în asemenea zone să aibă loc astfel de ilegalități. Trebuie de găsit vinovatul și de elucidat felul cum acest teren din proprietate publică a ajuns în proprietate privată, de ce i-a fost schimbată destinația», a spus Nicolae Pascaru.
Și Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru Eco-TIRAS, doctor în biologie, a declarat pentru Noi.md că situația este una de-a dreptul revoltătoare.
«Cu cîțiva ani în urmă, acest teren a fost cumpărat de către o persoană fizică, care ulterior l-a vîndut altei persoane fizice (soției primarului de Horodiște). O astfel de situație ambiguă generează acte de corupție. Pe de o parte, toți știu că în zonă există Rezervația Peisagistică Țîpova, dar, pe de alta, nimeni nu indică răspicat care sînt hotarele acestei rezervații. Și anume de o astfel de situație acum toți și profită».
Reprezentanții organizațiilor de mediu au precizat că au semnat o petiție în adresa mai multor instituții competente, în care cer stoparea distrugerii patrimoniului arheologic în zona rezervației Horodiște.
Redacția Noi.md a solicitat Ministerului Mediului să se expună pe marginea situației și instituția, a doua zi după adresarea Noi.md a venit cu un comentariu în rețelele sociale, specificînd că inspectorii de mediu au sistat lucrările încă din luna martie curent. «Proprietarul terenului nu deține avizele necesare, respectiv nu este în drept să execute lucrări. Cazul este monitorizat de inspectorii de mediu pentru a asigura respectarea legislației. Rezervația Peisagistică Țîpova este una dintre cărțile de vizită ale Republicii Moldova, combinînd în sine funcții ecologice, cultural-istorice, estetice, fiind o atracție turistică și de pelerinaj cunoscută pe scară largă în Republica Moldova și peste hotarele ei».
Al cui este terenul?
Dorel Iurcu, primar al satului Horodiște încă din anul 2011, spune că nu a știut că acest teren face parte din Rezervația Țîpova și că autoritatea publică locală nu deține niciun act, prin care ar fi fost pusă la curent cu acest fapt de către organele competente. Totodată, acesta respinge acuzațiile ecologiștilor și activiștilor de mediu în privința deciziilor Consiliului Local Horodiște din 9 noiembrie 2020 și 10 decembrie 2020, prin care au delimitat și retras terenul din fondul ariilor protejate de stat, privatizîndu-l în mod ilegal și ignorînd prevederile legale care mențin astfel de terenuri în proprietatea publică și sub regim de protecție strictă.
«Eu, în fiecare an, în luna august, ies în fața locuitorilor satului cu o dare de seamă și iată la o astfel de întîlnire oamenii din sat m-au rugat ca primăria să realizeze ceva pe acest teren, care să aducă un beneficiu localității. Acest teren era unul agricol și aparținea Primăriei. În urma delimitărilor acestuia, nu am fost informați că este un sit arheologic. Noi l-am scos la licitație în 2021, au fost doi participanți, s-a desfășurat licitația, care a fost cîștigată de o doamnă, s-a încheiat contract cu Primăria. Despre terenul respectiv cineva spune că este rezervație, cineva spune că nu. Eu, după cum cred, poate fi rezervație locul din Lunca Nistrului, mai aproape de Mănăstirea Țîpova {…}», ne-a spus primarul.
Și co-proprietara terenului, Vera Iurcu, care este, de altfel, și soția primarului, spune că, atunci cînd au pornit lucrările pe teren nu a știut că acesta este sit arheologic. Mai mult, ea se îndreptățește, afirmînd că nu a știut că pentru construcții ușor demontabile, cum intenționează să facă ea pe teren, avea nevoie de un aviz.
«Fiica mea cu soțul ei lucrează de mulți ani în Franța și s-au gîndit să revină acasă și să construiască aici 10 căsuțe pentru turiști, să amenajeze locul. Dar ne-am pomenit cu inspecții, ne-au spus să stopăm lucrările, așa am și făcut. Totodată, am încheiat un contract de descărcare de sarcină arheologică. Știind legile de cîndva că pentru construcțiile provizorii nu se eliberează autorizații, am pornit lucrările de construcție. Fiica mea, Alisa, tot este proprietară a terenului, ea are două treimi cotă-parte, iar eu o treime cotă-parte. Investițiile fiicei se ridică la sute de mii de lei {...}», a declarat Vera Iurcu.
Activiștii de mediu afirmă că situația de la Horodiște, cînd un teren, căruia i-a fost schimbată destinația, care a trecut în proprietate privată, care a fost vîndut și pînă la urmă a ajuns în posesia soției și fiicei primarului localității este mai mult decît suspectă și pare mai mult o schemă bine gîndită.
Astfel, Victor Marahovschi, membru al Consiliului administrativ al Parcului Național «Orhei», a menționat că situația este una destul de regretabilă, deoarece din momentul în care acest teren a fost transferat în proprietate privată, valorile arheologice și istorice care se află acolo au fost deja afectate.
„Încă nu este clar ce este mai rău. Dacă aici va fi construit un obiectiv turistic sau dacă acest teren va fi folosit conform destinației sale - de teren agricol. Îl vor ara, îl vor cultiva? Simplul fapt de a transfera acest teren în proprietate privată ridică o mulțime de întrebări. Ar fi interesant de aflat cum au avut loc toate aceste proceduri: licitație, transfer de proprietate, pentru că, dacă ne gîndim bine, aceste activități s-au desfășurat chiar în toiul pandemiei. Or, din cîte știu și îmi amintesc, aceste activități erau restricționate în acea perioadă. Oare în general au fost legale la acea vreme? Totodată, din cîte cunosc, destinația terenului nu se schimbă atît de ușor. Trebuie să existe condiții prealabile speciale pentru acest lucru. Este foarte ciudat că pînă la urmă, din anumite motive, acest teren a ajuns în mîinile rudelor apropiate ale primarului. Adică, la soție, din cîte știu eu, la fiică. Nu vreau să cred că aceasta este o schemă obișnuită de corupție...
Repet: există foarte multe întrebări cu privire la legalitatea transferului acestui teren în proprietate privată. Iar dacă se va găsi vreo legătură între toate persoanele implicate în această situație, atunci va fi un caz concret pentru Autoritatea Națională de Integritate, care va trebui apoi să se clarifice în toate», a punctat Victor Marahovschi.
Redacția Noi.md va continua să urmărească situația de la Horodiște și va reveni cu materiale la acest subiect.
Sursa:
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1489
- Populația:
- 2860 locuitori
Boghiceni este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Boghiceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Hîncești și la 64 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2860 de oameni. Satul Boghiceni a fost menționat documentar în anul 1489.
Comentarii
(0)