01 iunie 2024, 13:30 Românismul unor moldoveni 41086

Boierii Rîșcanu în istoria orașului Rîșcani

Istoria localităţii Rîşcani începe în anul 1602, cînd domnitorul Moldovei, Ieremia Movilă, emite hrisovul despre împroprietărirea slugilor sale devotate, cu pămînt, ce aminteşte o parte a Rîşcanilor de azi – Nagoreni.

O veche legendă spune că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, un moldovean gonit de cruzimea tătarilor care treceau pămîntul Moldovei prin foc şi sabie, a luat drumul pribegiei căutînd un loc liniştit pentru viaţă. Soarta i-a adus la un izvor cu apă limpede şi rece la poalele a trei copaci viguroşi. În somn omului i s-a arătat un înger care îi spunea să se stabilească cu traiul aici. Curînd şi alte familii s-au aşezat cu traiul în acest loc dînd naştere localităţii Copăceni, denumirea căreia vine de la trei copaci seculari. Către anul 1779 s-au contopit într-o singură aşezare localităţile Copăceni, Ivanuşca şi Negureni dînd naştere unei noi localităţi ce va purta denumirea de Rîşcani.

Toponimul localităţii Rîşcani vine de la numele boierilor Rîşcanu-Derojinschi. În 1818 sfetnicul imperial Egor Rîşcanu cade în dizgraţie la împăratul Rusiei, Alexandru I, care îl trimite în Basarabia dîndu-i în proprietate moşia unde se aflau cele trei localităţi. Familia boierilor Rîşcanu-Derojinschi a dăinuit în localitate mai bine de 100 de ani (1818 - 1930), contribuind mult la dezvoltarea şi prosperarea localităţii prin susţinerea învăţămîntului şi culturii. În 1856 au fost invitaţi pentru a valorifica pămîntul de la periferia moşiei şi au fost împroprietăriţi cu terenuri agricole colonişti germani. În documentele vremii se menţiona că colonia germană se află în judeţul Bălţi. În colonie erau 54 de case, numărul populaţiei atinge 301 locuitorii (151 barbati şi 150 femei).

În 1866 maiorul în rezervă Gheorghe Rîşcanu-Derojinski, nepotul consilierului Egor Rîşcanu-Derojinski, adresa autorităţilor ruse un demers cu privire la fondarea staţiei poştale în tîrguşorul Rîşcani. În 1869 la Rîşcani era deschisă o şcoală publică pentru băieţi. În anul 1871, în casa donată de boierul Rîşcanu-Derojinski se deschide un spital cu 10 paturi. În 1884 în localitate a fost inaugurată Şcoala de meserii.

În anul 1919 la Rîşcani se deschide Şcoala de învăţămînt primar pentru băieţi şi fete. Ea ocupa o clădire impunătoare cu doua etaje, casa boierului Matei Rîşcanu, situată în cea mai bună parte a tîrguşorului. Astazi Liceul Teoretic „Liviu Damian” este amplasat în incinta acestui monument arhitectonic.

În 1858 cu banii moşierului Gheorghe Rîşcanu-Derojinski, a fost construită din piatră Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în care ulterior a fost înmormîntat ctitorul. În anul 1944 puterea sovietică a devastat Biserica, iar osemintele boierului Gheorghe Rîşcanu-Derojinski au fost deshumate şi împrăştiate. Rudele sale au adunat osemintele şi le-au îngropat în Ucraina.

Astăzi orașul Rîşcani este un centru industrial, cultural şi administrativ cu un mare potențial economic și turistic.