19 ianuarie 2016, 16:41 Rubrica vizitatorilor-autori 21919

Localitatea natală, Călimănești - Geografie, istorie și cultură (Foto)

Simpatizanții site-ului moldovenii.md continuă să ne bucure cu articole, materiale foto și video, pe care le transmit spre publicare la adresa redacției.

De această dată propunem atenției Dumneavoastră lucrarea scrisă de către studenta Tofan Adriana despre satul Călimănești.

Reamintim că doritorii de a publica informații, articole, materiale foto și video le pot transmite la adresa redacției: autor@moldovenii.md.

Localitatea natală, Călimănești - Geografie, istorie și cultură

Introducere

Un sat străvechi, spălat de ploi, bătut de vînturi și acoperit de pînza sutelor de ani. Un sat care a știut să deosebească binele de rău, frumosul de urît și care în pofida tuturor necazurilor, de fiecare dată, a găsit puterea să se ridice în picioare și să meargă mai departe.

Călimăneștiul e „eroul" care din 1517 a ieșit învingător din diverse lupte, cu greu, dar a supraviețuit în urma Primului Război Mondial, sărăciei și nevoilor, dar s-a ridicat din genunchi și a pornit în lumea mare și după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Este un sat mic, dar nespus de frumos, cu oameni puțini, dar avînd fiecare o inimă și un suflet enorm de mare, niște ființe care emană doar strălucire, forță și spirit, datorită lor Călimăneștiul trăiește pînă astăzi, păstrîndu-și aceeași înfățișare minunată. Acest colțișor e ca un copil educat frumos, cu o evoluție continuă și cu un peisaj din ce în ce mai strălucitor, Călimăneștiul este localitatea de care într-adevăr te poți mîndri, avînd o poziție geografică destul de favorabilă, o istorie bogată și o cultură deosebită și unică în felul ei.

Date geografice

Călimănești este o localitate în Raionul Nisporeni, situată la latitudinea 46.9444, longitudinea 28.1949 și altitudinea de 43 metri față de nivelul mării.

Călimănești este sat și comună în raionul Nisporeni. Satul are o suprafață de circa 0,45 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5,26 km. Acesta este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Nisporeni și la 85 km de Chișinău, fiind atestată documentar în anul 1517.

Satul Călimăneşti. Localități în raza de 10 Km:

• 2 km - distanță directă pînă la satul Heleșteni din raionul Nisporeni;
• 3 km - distanța directă pînă la satul Drojdieni din raionul Nisporeni; 
• 3 km - distanța directă pînă la satul Cățeleni din raionul Hîncesti;
• 4 km - distanța directă pînă la satul Marinici din raionul Nisporeni; 
• 4 km - distanța directă pînă la satul Bălăureşti din Nisporeni; 
• 5 km - distanța directă pînă la satul Șișcani din raionul Nisporeni;
• 6 km - distanța directă pînă la satul Mirești din raionul Hîncești;
• 6 km - distanța directă pînă la satul Bujor din raionul Hînceşti;
• 6 km - distanța directă pînă la satul Chetroşeni din raionul Hîncești;
• 7 km - distanța directă pînă la satul Nemţeni din Hîncești;
• 7 km - distanța directă pînă la satul Odaia din raionul Nisporeni;
• 7 km - distanța directă pînă la satul Zberoaia din Nisporeni;
• 8 km - distanța directă pînă la satul Ivanovca din raionul Hîncești;
• 8 km - distanța directă pînă la satul Obileni din raionul Hînceşti; 
• 8 km - distanța directă pînă la satul Costeşti din raionul Hîncești;
• 10 km - distanța directă pînă la satul Boghiceni din raionul Hîncești.

Descrierea din Dicționarul Geografic al Basarabiei an. 1904 de Zamfir Arbore:

CĂLIMĂNEŞTI, ruşii pronunţă Calimaneştî, sat, în jud. Chişinău, volostea Zberoaia, aşezat în valea Nîrnova. Poziţiunea geografică: 46o51'30" lat.; 25°51' long. d. m. din Paris. Are 180 case, cu o populație de 1270 locuitori țărani, care au pămînt de împroprietărire 328 desetine. Proprietarii: d-nu Bodescu, 161 desetine și d-na Efrosina Teodosiu, 175 desetine.

Caracteristici demografice şi sociale

Conform datelor ultimului recensămînt s. Călimănești numără 1021 locuitori, dintre care bărbați - 500, femei - 521, ceea ce constituie :

51% femei 49:% bărbați.

Structura populației pe grupuri de vîrstă:

Tineri-29%Adulți-61%Vîrstnici-10%

Pe grupe de vîrstă (ani):

Tineri (0-15ani) ~ 300 locuitori;Adulți (16-59 ani) ~ 618 locuitori;Vîrstnici (peste 60 ani) ~ 106 locuitori;

În ultimii 10 ani s-au născut 123 persoane și au murit 90.

În comparație cu media pe țară, numărul tinerilor este ridicat, cel al vîrsnicilor – puțin scăzut, iar cel al adulților - aproape la fel. Persoane apte de muncă -550, dintre care 280 femei și 270 bărbați.

Gradul de asigurare a localității cu resurse de muncă este foarte scăzut. Băștinașii se ocupă cu agricultura, cu prestarea serviciilor, lucrează la construcții în satele din vecinătate perioade scurte de timp.

Din punct de vedere etnic, populația este eterogenă, se întîlnesc mai multe etnii și confesiuni religioase

Martori ai lui Iehova - 3Creștini –ortodocși - 1002Biserica baptistă - 5Cultul penticostal - 11

În comparație cu etniile din întreaga RM, numărul de băștinași este mult mai mare, iar a celorlalte etnii (rușii, ucrainenii, găgăuzii ș.a.) este mai mic.

Mică legendă:

Pe parcursul secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea în sînul cîmpiilor Călimăneștiului locuiau mai multe familii de boieri, cînd teritoriul a fost invadat de tătari, aceștia au ordonat ca populația să fie ridicată și strămutată în alte zone. În urma unui fulger distrugător, spre marea uimire a tuturor, n-au mai rămas urme ale boierimii. Micul boier, Călin Mănescu rămase însă aici continuîndu-și activitatea și încercînd să reînvie acest loc pustiit și amorțit de durere, iar în semn de recunoștință localnicii au numit localitatea în cinstea lui, la început: „Călimănescu", mai apoi „Călimăneşti".

Scurt istoric

Satul Călimăneşti a fost atestat documentar în anul 1517.

Recensămîntul din 1859 menționa aici 38 de case cu 122 de locuitori. La începutul secolului al XX-lea satul număra deja 180 de case și avea o populație de 1 270 de locuitori.

Localitatea este administrată de Primărie. Primar al satului este Simion Cornescu, reprezentant al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), ales din turul I.

Învățămînt

În localitate activează Gimnaziul Călimănești, unde în prezent sînt instruiți copiii băștinași și acei din satul Heleșteni. În afara orelor de curs copiii sînt încadraţi în diferite activităţi extraşcolare (cercuri pe interese, activităţi sportive). Școala activează în condiţii foarte bune, clădirea acesteia a fost reparată recent, sălile de clasă sînt dotate cu mobilier, tehnica necesară, materiale didactice pentru desfășurarea procesului de instruire la nivelul cerinţelor zilei de astăzi. Numărul actual de elevi este de 148.

Grădinița de copii din sat cu denumirea "Luminița" a fost reparată în vara anului 2014 și este dotată cu încălzire autonomă. Grădiniţa dispune și de mobilier nou. Aici sînt deserviți 40 de copii de la 3 pînă la 6 ani.

Evoluția spaţiului rural

Satul are o suprafaţă de circa 0,45 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5,26 km.

În anul 1859 la Călimănești erau 38 de case cu 122 de locuitori. La începutul secolului al XX-lea satul număra deja 180 de case și avea o populație de 1270 de locuitori, teritoriul acestuia mărindu-se considerabil. În prezent, satul numără 257 case și o populație de 1021 locuitori.

Spațiul rural dispune de peisaje naturale deosebite, cîmpii cu flori, 2 lacuri pentru recreere,1 parc de odihnă minunat.

Dintre obiectivele turistice din localitate recent a fost finisată biserica satului Călimănești, deschisă pe 17 mai 2015.

În centrul satului a fost înălțat Monumentul în memoria consătenilor căzuți (18) în anii 1941-1945, aici în fiecare an sînt comemorați eroii căzuți în război.

În sat se mai află "Paraschiva" - clădirea morii, ce datează din sec. XIX.

Cultură

În satul Călimănești sînt 2 biblioteci, dotate cu cărți enciclopedice, romane, cărți cu povești, poezii, reviste, dar și cu cărți istorice, științifice. O bibliotecă se află în incinta școlii. În aceasta, pe lîngă cărțile menționate, se află materiale necesare studiului gimnazial, manuale, hărți etc.

Biblioteca sătească, pentru toți locuitorii satului, cuprinde o gamă mai largă de cărți și se află vis-à-vis de Primărie.

În satul Călimănești este o Casă de Cultură, unde se desfășoară activitățile festive, concerte, concursuri, distracții, expoziții organizate de locuitorii băștinași.

În apropierea Casei de Cultură se află parcul de odihnă cu brazi, tei și mesteceni.

Tinerii își petrec timpul liber în sala de sport, construită în 2010 după un proiect european.

La fel, este amenajat un teren de fotbal și volei în centrul localității. Aici are loc deschiderea sezonului sportiv, se organizează jocuri sportive pentru toate categoriile de vîrstă.

În sat sînt diferite cercuri pentru tineri: dansuri, cîntece folclorice, tricotaj și broderie, cercuri sportive: volei, baschet.

Tinerii participă activ la toate măsurile cultural-sportive, organizate în cadrul localităţii şi raionului.

Din cele mai vechi timpuri în Călimănești, alături de agricultură,
păstorit populaţia sătească avea un şir de îndeletniciri practice, care formează aşa-numita „industrie casnică", bazată pe materia primă locală. Uneltele de muncă, mijloacele de transport, utilajul tehnic folosit la prelucrarea cerealelor, plantelor textile, confecţionarea şi finisarea ţesăturilor populare, precum și îmbrăcămintea, obiectele de uz casnic şi mobilierul ţărănesc, atributele de ritual folosite la celebrarea căsătoriei, cumătrie, la ritualul funerar, la sărbătorile calendaristice etc., demonstrează un mare registru de obiecte – mărturie a talentului şi înţelepciunii localnicilor satului Călimănești.

Pentru a satisface cerinţele gospodăreşti şi a vieţii rurale din sat s-au dezvoltat un şir de meşteşuguri, meșterii produceau şi realizau produsele lor la comandă şi pentru piaţă.

Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice, strîns legate de materia primă locală obţinută din
 agricultură, păstorit ş.a., folosind resursele naturale, braţele de muncă libere pentru a îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane.

Marele interes faţă de meşteşugurile populare este motivat nu numai de aprecierea obiectivă a valorilor vitale, estetice şietice, dar şi din cauza unei crize ecologice legate de pierderea capacităţilor de creaţie, de valorificare a bunurilor materiale, de slăbirea continuităţii între generaţii şi destrămarea patrimoniului tehnico-cultural şi etnic al poporului. De faptul cum vom reveni la valorile etnoculturale depinde viitorul şi continuitatea neamului, destinul culturii etnice.

Tofan Adriana