Biserica „Sf. Gheorghe” de la Voroneț – capodoperă a arhitecturii moldoveneşti
Astăzi, 26 mai 2017, se împlinesc 535 de ani de la construirea bisericii „Sf.Gheorghe” de la Voroneț, ctitoria lui ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Pictura exterioară a bisericii Sfîntul Gheorghe de la Voroneţ, care i-a adus faima binemeritată, a fost realizată la comanda mitropolitului Grigore Roşca, vărul lui Petru Rareş în anul 1547. Compoziţia de bază a ciclului de fresce care decorează pereţii este scena “Judecăţii de apoi”, cel mai timpuriu subiect în pictura medievală, aminteşte de luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii. Integritatea picturii exterioare se datorează “albastrului de Voroneţ”, care domină fundalul registrelor, înconjurînd perimetrul bisericii. Pictura interiorului se face remarcată de existenţa portretelor comanditarilor – a călugărului Daniil şi a mitropolitului Grigore Roşca, urmate de portretul votiv al familiei lui Ştefan cel Mare.
Ținem să amintim că cele mai timpurii biserici de piatră de pe teritoriul Moldovei istorice datează din secolul al XIV-lea, arhitectura lor fiind formată la interferenţa influenţelor locale, bizantine, slave şi gotice.
Cele mai evoluate în dimensiuni şi forme spaţiale au fost ctitoriile domneşti. Bisericile mari au fost construite în secolul al XV-lea – biserica Mănăstirii Putna, biserica Mănăstirii Neamţ (1497), secolul al XVI- lea – bisericile Sf. Gheorghe din Suceava (1517), bisericile mănăstirilor Probota (1530), Moldoviţa (1532), Bistriţa (refăcută prin 1564), Slatina (1564), Suceviţa (1587). Printre acestea se numără şi biserica Adormirea Maicii Domnului a mănăstirii Căpriana, cu o datare incertă, dar în limitele anilor 1470 - 1545.
În estul Moldovei primele biserici de piatră au fost construite de domnitori. În timpul lui Ştefan cel Mare a fost construită biserica mănăstirii Căpriana; posibil că din aceiaşi perioadă datează biserica fundaţiile căreia se află sub biserica actuală de la Lăpuşna, precum şi biserica din Cetatea Albă, aşa numita biserică „grecească”. Domnitorul Vasile Lupu a ctitorit biserica Sf. Dumitru din Orhei (1636-1639).
Bisericile de o mare importanță patrimonială s-au păstrat la Căuşeni, la Cetatea Albă (biserica armenească) şi Sf. Nicolae la Chilia (considerată a fi a lui Vasile Lupu), bisericile de la mănăstirile Rudi, Călărăşăuca, Dobruşa şi Saharna, în Chișinău biserica Mazarachi, în satele Vadul Raşcov, Mereşăuca, Işnovăţ, Izbişte ş.a.
Mai multe informaţii despre arhitectura moldovenească, bisericile şi complexele monastice, frescele din bisericile Moldovei află pe site-ul www.moldovenii.md.
- Pascaru: "Cetățenii sînt îngrijorați ca alegerile să nu se transforme într-un "sportloto""
- YMCA lansează un nou proiect în Moldova ©
- MAE: Se confirmă decesul unui cetățean moldovean în urma masacrului de la Crocus City Hall
- În Rusia s-a sărbătorit "Mărțișorul" cu speranța îmbunătățirii relațiilor dintre cele două țări
- Cîrnaț, despre votul prin corespondență: ”El trebuie introdus ori pentru toți, ori pentru nimeni”
- Produsele Viorica Cosmetic, vedete la expoziția Cosmo Perfumery & Cosmetics 2024 din Bologna ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XVIII
- Populația:
- 1355 locuitori
Badicul Moldovenesc este un sat şi comună din raionul Cahul. Badicul Moldovenesc este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Cahul și la 152 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1355 de oameni. Satul Badicul Moldovenesc a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea.
Comentarii
(0)