06 octombrie 2017, 12:35 Caleidoscop 5550

Va fi aplicat oare și în Ucraina scenariul românesc?

Vladislav Bordeianu

Chestiunea deschiderii pieței funciare a Ucrainei vecine, din una economică, demult a devenit una politică. Fondul Monetar Internațional cere Kievului oficial să ridice moratoriul asupra vînzării terenurilor la 1 ianuarie 2018. Este una dintre cele șase condiții sau așa-numitele "balize structurale" pentru obținerea unei noi tranșe.

Astăzi Ucraina este una dintre cele șase țări din lume (și unica din Europa) unde este interzisă vînzarea terenurilor. Celelalte cinci sînt Coreea de Nord, Cuba, Venezuela, Tadjikistanul și Congo.

Adepții deschiderii pieței funciare susțin că caracterul ei închis reține dezvoltarea economiei ucrainene și atragerea investițiilor în țară. Adversarii se tem că, în condițiile crizei economice, străinii vor cumpăra totul, gospodăriile mici vor fi nimicite, iar pe piața funciară vor începe speculațiile.

Epopeea funciară

Conform situației de la 1 ianuarie 2017, fondul funciar al Ucrainei era de 60,3 milioane de hectare, dintre care 42,7 milioane – terenuri cu destinație agricolă. În țară se atestă un nivel foarte înalt al aratului – peste 54% (în țările europene dezvoltate acest indice nu depășește 35%). Anual, aici sînt lucrate 32 mil. ha de terenuri. Ucraina posedă cele mai mari rezerve de cernoziom din lume: acesta ocupă 44% din teritoriul țării – echivalent cu 8-10% din rezervele mondiale.

De la mijlocul anilor 1990 încoace, în țara vecină au fost împărțite în cote-părți și transmise în proprietate privată 27 mil. ha din fostele terenuri colhoznice. Proprietari de pămînt au devenit 7 milioane de ucraineni. Ideea era că împroprietărirea țăranilor cu pămînt va aduce un flux mare de investiții, modernizarea și sporirea agriculturii, însă modelul american al agriculturii micilor fermieri așa și nu a prins rădăcini pe pămîntul ucrainean.

Deoarece piețele creditelor ieftine nu au fost deschise, oamenii dezamăgiți au început să caute căi de comercializare a terenurilor. Pentru a nu provoca eliminarea irațională a cernoziomurilor valoroase, în anul 2001 statul a decis să le protejeze printr-un moratoriu. Legea adoptată stipula că interdicția va funcționa un termen scurt – pînă la aprobarea mecanismului de comercializare a terenurilor și ajustarea cadastrului. Însă epopeea funciară ucraineană a durat 17 ani: în octombrie 2016 Rada Supremă a prelungit pentru a opta oară acțiunea moratoriului – pînă la 1 ianuarie 2018. Însă, din spusele experților locali, în "perioada de tranziție", care a durat 17 ani, așa și nu a fost elaborat un mecanism eficient de vînzare a terenurilor, nici cadastrul nu a fost ajustat.

Iobăgie modernă ...

În primăvara anului curent, la televiziunea ucraineană și în rețelele de socializare a apărut o nouă publicitate socială – un spot televizat cu următorul conținut: „Coreea de Nord, Cuba, Venezuela, Tadjikistan, Congo și Ucraina – ce au în comun aceste șase țări? Sînt ultimele state de pe planetă în care mai este interzisă vînzarea pămîntului și în care țăranii sînt săraci. Obligă-l pe deputatul tău să voteze pentru ridicarea moratoriului! Să redăm pămîntului ucrainean libertatea, iar țăranilor ucraineni – bunăstarea!"

În Ucraina, tot ce pot face astăzi posesorii de cote-părți cu terenurile lor e să le închirieze, să facă schimb cu alte terenuri, să le transmită moștenitorilor sau să le lucreze de sine stătător. Să comercializeze terenul, să-i schimbe destinația, să-l introducă în capitalul social al întreprinderilor, să-l gajeze – este interzis categoric.

Adversarii moratoriului funciar numesc actuala stare de lucruri din țară "iobăgie modernă". Ei spun că, din cauza încălcării dreptului de proprietate, costul celor mai valoroase cernoziomuri ucrainene este subestimat. Analiștii de la IMF group Ukraine susțin că prelungirea regulată a moratoriului pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor timp de 16 ani a dus la subestimarea valorii terenurilor cu 52-76%.

Conform media-portalului „Факты ICTV", în prezent prețul mediu al arendei variază între 3 și 24% din estimarea normativ-monetară a pămîntului, egală cu 1100 de dolari. Ridicarea moratoriului, consideră adversarii lui, poate lansa piața: prețurile pentru terenuri vor crește pînă la nivelul celor europene, în Ucraina vor veni investițiile și eficiența agriculturii va spori.

Liderul Partidului Agrar din Ucraina, economistul Vitali Skoțik, amintea pe blogul său că astăzi sectorul agrar aduce țării fiecare al doilea dolar din încasările de valută, iar o treime din PIB, conform bilanțului anului trecut, într-un fel sau altul, a ținut de sectorul agrar și industriile conexe. Politicianul consideră că, gestionat rațional, pămîntul ucrainean poate aduce o capitalizare de peste 500 de miliarde de dolari, fapt ce va permite obținerea resurselor pentru dezvoltarea întregii economii a țării.

Conform IMF group Ukraine, după ce în țările postsocialiste ale Europei Centrale și de Est a început să funcționeze piața funciară, prețul pentru terenuri a crescut timp de un deceniu de aproximativ 3-5 ori. De exemplu, în România, cu prețul de pornire de 1000 de euro, în Polonia – 1310 euro, timp de nouă ani, prețul unui hectar a crescut pînă la 3364 de euro și, respectiv, 6150 de euro.

Pornind de la acești indici, experții IMF group Ukraine consideră că după ridicarea moratoriului funciar prețul cernoziomurilor ucrainene în primii cinci ani de după reformă se poate ridica de la 1100 la 2755 de dolari (conform altor date – cu 76% per hectar în primii doi ani). Iar potrivit co-președintelui grupului strategic de consilieri în problemele reformelor din cadrul Cabinetului de miniștri al Ucrainei Ivan Mikloș, efectul economic anual al ridicării moratoriului asupra vînzării-cumpărării terenurilor cu destinație agricolă și al deschiderii pieței funciare în Ucraina va constitui 1,5 mld. dolari.

... sau un jaf în stil ucrainean?

Conform sondajelor, astăzi, împotriva comercializării libere a terenurilor cu destinație agricolă se pronunță 49,7% dintre ucraineni. Introducerea comercializării libere o susțin doar 8,9% dintre respondenți. 35,15% consideră că vinderea terenurilor poate fi admisă doar după crearea condițiilor ce nu ar permite achiziționarea lor, de la actualii proprietari, la un preț de nimic.

În primăvara anului curent, Tribunalul Administrativ din districtul Kiev a interzis desfășurarea unui referendum în problema ridicării moratoriului pentru comercializarea terenurilor cu destinație agricolă. Inițiatoarea acelui plebiscit național a fost liderul partidului „Батьківщина", Iulia Timoșenko, care consideră că deschiderea pieței funciare se va solda cu faptul că cernoziomurile ucrainene vor ajunge în mîinile corporațiilor transnaționale și ale mafiei agrare. Însă judecata a considerat că chestiunea cere o abordare mai profesională decît chestionarea populației. Ca răspuns, Timoșenko a declarat că instanța, la fel ca și CEC, a fost presată de președintele Petro Poroșenko, a cărui familie "este unul dintre cele mai mari monopoluri agrare, care a acumulat deja, în umbră, sute de mii de hectare de terenuri agricole, și că acum el, ca și întreaga mafie agrară de moșieri și monopoliști, vrea să legifereze această situație – să ofere dreptul de a cumpăra la preț de nimic acest pămînt".

În luna mai a demisionat ministrul Politicii Agrare al Ucrainei Taras Kutovoi. Cauza demisiei a fost dezacordul lui cu reforma funciară propusă de Guvern și relațiile tensionate cu prim-ministrul.

Adversarii anulării moratoriului pentru vînzarea-cumpărarea pămîntului spun că încă nu a venit timpul ridicării lui. În primul rînd, înainte de a face reforma funciară, trebuie pregătită o bază legislativă și normativă de calitate. Potrivit vicepreședintelui Consiliului agrar ucrainean Mihail Sokolov, cadastrul Ucrainei astăzi este completat în proporție de 70%, iar registrul drepturilor de proprietate asupra terenurilor – de 14%.

În al doilea rînd, mijloace disponibile, inclusiv în numerar, azi în Ucraina au doar oligarhii și corupții, care nu au lucrat pămîntul nicio zi, dar sînt gata să-și investească banii profitabil, achiziționînd de la țărani terenuri la un preț de nimic. Acest fapt poate duce la speculații masive pe piața funciară și la repetarea experienței de privatizare din anii 1990, cînd uzinele și fabricile ucrainene au fost privatizate la prețuri derizorii de către un grup de persoane care ulterior a format actuala clasă a oligarhilor ucraineni.

Presa ucraineană scrie că 63,4% dintre gospodăriile locale și-ar dori să cumpere terenuri, însă bani pentru aceasta au doar 20%. Experții consideră că speranțele la creditarea bancară nu sînt îndreptățite: experiența Rusiei, unde piața funciară liberă a fost introdusă în 2002, denotă că băncile nu sînt prea dispuse să ofere finanțare contra gajării terenurilor. Pentru instituțiile bancare acesta nu este un activ lichid și clar: să vinzi terenul pe piața secundară este dificil, unde mai pui că gajul funciar presupune riscuri juridice însemnate și pericolul atacurilor raider funciar.

Economistul ucrainean Maxim Zincenko este sigur că la această etapă ridicarea moratoriului asupra comercializării terenurilor poate dăuna interesului național al Ucrainei.

„Întrebarea de bază este: pentru cine e avantajoasă ridicarea moratoriului anume acum, cînd prețul pămîntului este mic? Pentru oficiali sau pentru săteni? Să zicem în anul 2014 prețul unui hectar de pămînt ucrainean era mai mare – 1389 de dolari. Ținînd cont de nivelul de trai catastrofal de jos al pensionarilor de la sate, nu va fi greu ca aceștia să fie convinși să-și vîndă terenurile la prețul de piață. Cu o pensie de 1000 grivne, cînd nu sînt bani pentru leacuri și achitarea serviciilor comunale, ei le vor vinde rapid și cu 300 de dolari, cum s-a întîmplat în Lituania. Deci, de ridicarea moratoriului vor beneficia mediatorii, nu proprietarii terenurilor", a menționat Zincenko pentru portalul „Факты ICTV".

Adversarii ridicării moratoriului asupra comercializării terenurilor cu destinație agricolă numesc argumentele principale ale oponenților "mituri": că deschiderea pieței funciare va aduce la sporirea fluxului de investiții și tehnologii avansate în sectorul agrar, dar și la creșterea economiei ucrainene în întregime și că prețul pămîntului va crește exponențial. Ei fac trimitere la experiența privatizărilor din anii 1990, cînd erau aduse argumente analogice, însă totul s-a redus la achiziționarea banală a întreprinderilor la prețuri de nimic, la jefuirea lor ulterioară și la faptul că azi întreprinderile ucrainene sînt concentrate în mîinile a 7-10 familii oligarhice. Cît despre sporirea de 4-5 ori a prețurilor pentru terenuri pe parcursul efectuării reformei funciare, dacă economia țării va stagna și în continuare, despre ce fel de creștere exponețială a prețurilor poate fi vorba?

Continuarea aici.