29 noiembrie 2014, 12:19 Caleidoscop 24644

Cel mai misterios manuscris din lume: Manuscrisul lui Voynich

Foto: newsup.ro

O scriere misterioasa intr-un alfabet ramas necunoscut si fara legatura in istorie, imagini ale unor plante fara corespondenta pe Pamant, siluete feminine cufundate in bazine cu forme ciudate, semne zodiacale complexe, sunt doar cateva dintre elementele care i-au determinat pe cercetatori sa declare manuscrisul lui Voynich ca fiind cel mai misterios si bizar manuscris din lume.

Manuscrisul lui Voynich a fost numit asa dupa anticarul polonez Wilfried Michael Voynich, care l-a gasit in anul 1912, intr-un vechi castel din Europa, la colegiul iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma, unde manuscrisul se afla de cateva secole. Specialist in analiza si evaluarea documentelor vechi, Voynich nu a putut sa nu remarce carcaterele bizare si imaginile misterioase ce ilustrau aproape 246 de pagini. Voynich a petrecut nu mai putin de 18 ani din viata sa, incercand sa descifreze scrierea si imaginile manuscrisului, dar a murit inainte de a-si vedea munca finalizata.

Astazi, originalul se pastreaza in biblioteca Beinecke Rare Book and Manuscript Library de la Yale University din New Haven, Connecticut, SUA, sub numarul de catalog MS 408, incepand din anul 1969. Manuscrisul nu a putut fi inca descifrat in totalitate si nu se cunosc nici autorul sau provenienta lui, existand nenumarate teorii.

Intre paginile manuscrisului s-a gasit si o scrisoare datata „Praga 19 august 1666", scrisa de un anume Joannes Marcus Marci si adresata lui Athanasius Kircher, ganditor si lingvist celebru al vremii, unul din primii cercetatori care incercase descifrarea hieroglifelor egiptene. Marci sustinea ca manuscrisul ar fi apartinut lui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552–1612), care il achizitionase in speranta ca ar putea contine reteta transformarii oricarui metal in aur. Tot in scrisoare este mentionat faptul ca manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul alchimist si filosof englez din secolul al XIII-lea, una dintre putinele persoane care ar fi avut cunostiintele necesare crearii unui asemenea document bizar, in acele vremuri. Se pare ca Joannes Marcus Marci ar fi renuntat singur la manuscris, dupa ce ani de zile incercase sa il descifreze.

Calatoria manuscrisului nu se termina aici. Georg Baresch, alchimist din Praga secolului al XVII-lea, nereusind nici el sa il descifreze il trimite la scoala iezuitilor, cu speranta ca acestia ar putea sa il traduca. Nu reusesc nici ei si il trimit mai departe la Universitatea Romano-Iezuita, apoi la Franscati, langa Roma, in 1870, ca sa nu ajunga in calea soldatilor lui Vittorio Emanuele.

Desi, la inceput, descifrarea manuscrisului a parut o sarcina usoara pentru cercetatorii si lingvistii contemporani, textul fiind format din cuvinte ce se repetau, iar alfabetul necunoscut parea sa semene cu majoritatea limbilor de circulatie internationala din secolele XVI –XVII, limba in care a fost scris nu avea corespondent cu nicio alta limba. Paleografii au reusit sa identifice caractere latine (a, o, c, n, m), unite in cuvinte cu cifre arabe (2, 4, 8 sau 9), semne din alfabetul englez (q, y). dar si litere ce aduc cu veche scriere runica sau simboluri medievale alchimice. Mai mult decat atat, nici unul dintre cuvinte nu are mai putin de trei litere sau mai mult de zece, fapt neintalnit in nicio limba cunoscuta, iar semnele de punctuatie lipsesc cu totul, motiv ce i-a determinat pe paleografi sa creada ca este vorba de un document cifrat.

Cu ajutorul analizelor de laborator, specialistii au reusit sa dateze manuscrisul: este scris pe piele de animal, la inceputul anilor 1400, fiind mai vechi cu cel putin 100 de ani decat se credea initial. Mai mult, se pare ca el a fost completat de-a lungul anilor, adaugandu-i-se pagini noi, ceea ce il face si mai greu de descifrat.