27 ianuarie 2023, 11:30 Personalități 16085

In memoriam Eugeniu Ureche

Astăzi se împlinesc 18 ani de la trecerea în neființă a actorului dramatic şi cîntăreţului moldovean Eugeniu Ureche. S-a născut la 20 martie 1917 la Moghiliov, Belorusia. Artist al poporului din URSS (1967).

A studiat la Conservatorul de artă dramatică din Chişinău. Din 1940 este actor al Teatrului Academic Moldovenesc "A.S.Puşkin" cu o întrerupere între 1955-59, cînd apare ca solist al Teatrului de operă şi balet.

Primele evoluări scenice ale lui Eugeniu Ureche (Smirnov în "Ursul" de A. Cehov; Bărbatul în "Rămăşagul" de V.Alecsandri ş.a.) au fost apreciate de renumita soprană L.Lipcovscaia şi alte personalităţi marcante ale timpului. Eugeniu Ureche s-a afirmat ca un artist de larg diapazon, cu multiple interese de creaţie (actor dramatic şi de operetă, cîntăreţ de operă, interpret de muzică populară, regizor, scenograf), pretutindeni manifestîndu-se cu individualitate şi profunzime. A creat chipuri de mare valoare artistică din clasica universală: rolurile titulare în tragedia "Regele Lear" de W. Shakespeare şi comedia "Tartuffe" de Molier, primarul ("Revizorul" de N. Gogol), Arbenin ("Mascarada" de M.Lermontov), Şamşon ("Tigrul şi Hiena" de Ş.Petiofi), cetăţeanul turmentat ("O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale), Braun ("Opera de trei parale" de B.Brecht).

În interpretarea lui Eugeniu Ureche Lear a apărut ca un rege ce s-a pătruns de dramatismul epocii sale. Tartuffe a fost valorificat scenic cu toate contrastele specifice personajului clasic. Un chip original a creat Ureche în "Egor Bulîciov şi alţii" de M.Gorki, recurgînd la umor şi sarcasm.

Contribuţia lui Eugeniu Ureche este substanţială la valorificarea scenică a moştenirii dramatice naţionale, actorul evidenţiindu-se în dramele şi comediile lui V. Alecsandri. În dramele versificate cu subiecte din istoria Romei antice, jucînd rolul titular în "Ovidiu" şi pe cel al lui Horaţiu în "Fîntîna Blanduziei", Eugeniu Ureche crează chipurile celor doi poeţi renumiţi ai antichităţii în culori pregnante cu adînci rezonanţe emotive.

Calităţile vocale, ce le posedă actorul l-au ajutat să evolueze cu succes şi într-o serie de operete: Atanas ("Trembita" de I.Miliutin), Agafon ("O sută de draci şi o fată" de T.Hrennicov) ş.a. Îmbinarea armonioasă a artei actoriceşti cu plenitudinea sonoră a vocii basso cantabile îl caracterizează pe Eugeniu Ureche în spectacolele de operă: "Rigoletto" de G.Verdi (Sparafucili), "Mireasa ţarului" de N.Rimskii-Corsacov (Scuratov), "Iarmarocul din Sorocineţ" de M.Musorgskii (Cerevic), "Demonul" de A.Rubinştein (rolul titular). Eugeniu Ureche a evoluat şi în opere moldovenești: ţăranul în "Grozovan" şi Bodiul în "Aurelia" de D. Gherşfeld.

A participat în calitate de interpret de arii şi cantate la numeroase concerte festive şi ca declamator la multe emisiuni televizate şi radiofonice.

Ca regizor Eugeniu Ureche dă dovadă de o cultură vastă şi de o viziune originală: "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (1952), tot lui aparţinîndu-i şi scenografia, "Un zaporojan peste Dunăre" de S. Gulac-Artemovskii (1956), "Iarmarocul din Sorocineţ" de M.Musorgskii (1958).

Folclorul muzical moldovenesc îşi află în persoana lui Eugeniu Ureche un interpret de prestigiu ("Of, sărmana pădure", "Dragă mi-e leliţa-n joc", "M-am pornit la Chişinău" ş.a.).

S-a filmat în peliculele: "Leana"(studioul "M.Gorki"), "Andrieş"(studioul "A.Dovjenco"), "Zori neliniştite" ("Moldova-film"). Este cunoscut şi ca artist plastic.

Eugeniu Ureche afost decorat cu Premiul de stat al URSS (1950), Ordinul Drapelul Roşu de Muncă şi ordinul "Insigna de Onoare".

A decedat la 27 ianuarie 2005 la Chișinău.