21 iulie 2024, 11:00 Realitatea moldovenească 1356

Popovici: ”Este evidentă necesitatea susținerii familiei și stoparea procesului de închidere a școlilor”

În aceste timpuri grele, este evidentă necesitatea susținerii familiei de către stat și stoparea procesului negativ de închidere a școlilor.

”Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2023 nivelul sărăciei în rîndul copiilor din Moldova a crescut cu 1,8% comparativ cu anul precedent, atingînd 30,2%. Astfel, aproape unul din trei copii din Republica Moldova trăiește în sărăcie absolută, iar cele mai mari rate ale sărăciei se regăsesc în mediul rural (rata sărăciei absolute în rîndul copiilor din mediul rural a constituit 44,6%, în anul 2023).

Oficialii guvernamentali recunosc că mulți dintre acești copii nu beneficiază de o alimentație adecvată și nu au acces la educație de calitate. Însă care sînt efectele ascunse ale acestei situații, despre care oficialii preferă să nu discute?1. Dezvoltare cognitivă încetinită:

1. Datorită alimentației precare, bolilor frecvente și accesului limitat la educație, creierul copiilor din familii sărace se dezvoltă mai lent comparativ cu cel al copiilor din familii mai înstărite. Cercetările neurobiologului Kimberly Noble de la Universitatea Columbia confirmă această afirmație.

2. Efectele stresului:Stresul generat de sărăcie are efecte biologice de lungă durată și poate duce la anxietate, depresie sau comportamente agresive în viața adultă.

3. Probleme de sănătate: Statisticile arată că persoanele sărace se îmbolnăvesc mai frecvent și au o speranță de viață cu aproximativ 15-20 de ani mai mică decît cei înstăriți.

4. Îmbătrînire prematură: Persoanele sărace îmbătrînesc mai repede și sînt mai expuse riscului de a dezvolta boli precoce, pierderea capacității de muncă și tulburări fizice”, scrie Popovici.

Vorbind despre impactul sărăciei asupra tinerelor generații și, implicit, asupra viitorului societății, fostul Ministru al Educației spune că trebuie menționat Global Social Mobility Index elaborat de Forumul Economic Mondial.

Potrivit lui, acest indice măsoară cît de ușor este pentru un copil dintr-o familie săracă să-și îmbunătățească statutul social în diferite țări. Moldova se situează pe locul 49 din 81 de țări studiate, cu 59,6 puncte din 100 posibile, avînd una dintre cele mai scăzute poziții din Europa.

”Indicele relevă o tendință îngrijorătoare: șansele de a ieși din capcana sărăciei sînt tot mai reduse pentru moldoveni. Mobilitatea socială scăzută înseamnă perpetuarea inegalității de venituri pe parcursul generațiilor, iar structurile sociale devin tot mai asemănătoare stărilor sociale medievale, ale căror apartenențe sînt moștenite (de exemplu, dinastii de procurori, judecători, rectori etc.).

”Liftul social” sau mobilitatea socială reprezintă tot ceea ce, într-o societate permite unei persoane dintr-o anumită categorie socială să acceseze o categorie considerată superioară.

Unicul ascensor social, sub formă de educație accesibilă tuturor, deja funcționează prost. Așa cum subliniază Katie Jones, editor al revistei Visual Capitalist, riscurile potențiale ale mobilității sociale scăzute includ un mediu instabil de muncă și viață, neîncrederea în instituțiile și politicile de stat și, în consecință, dezintegrarea societății.

Este posibil să oprim aceste procese toxice și transformarea categoriilor sociale existente în stări sociale de tipul celor medievale? Experții au concluzionat că factorii cheie pentru mobilitatea socială sînt familia și educația. Familia joacă un rol crucial, deoarece poate preveni mobilitatea descendentă a copiilor. În ceea ce privește importanța educației, cred că am discutat suficient. Este evidentă necesitatea susținerii familiei de către stat în aceste timpuri grele și stoparea procesului negativ de închidere a școlilor”, mai punctează Popovici.