18 octombrie 2017, 11:03 Realitatea moldovenească 5701

Sistemul Naţional de Integritate: un joc contrar regulilor?

Victor Surugiu

Se prevedea că conducerea Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), care nu este funcţională timp de 14 luni, va fi desemnată la începutul lunii octombrie.

Însă Consiliul de integritate a decis să desfăşoare un nou concurs după ce candidaţii la funcţia de conducere au picat testul cu poligraful. Scandalul din jurul rezultatelor testelor a făcut lumină în jurul evenimentelor desfăşurate în culisele concursului. Candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, dar nu a trecut testul la poligraf a acuzat autorităţile că joacă contrar regulilor.

Declaraţii în afara controlului

ANI se ocupă cu verificarea declaraţiilor funcţionarilor şi deputaţilor. Aceasta a fost creată în august 2016 în locul Comisiei Naţionale de Integritate, care avea statut de instanţă constatatoare şi nu putea aplica sancţiuni faţă de contravenienţi. De atunci, această instituţie, practic, nu funcţionează, deoarece nu are şef. Potrivit statelor de personal ale ANI, autoritatea trebuie să aibă 30 de inspectori, cu statut independent, cu un salariu de la 14,2 la 16,3 mii de lei. Aceştia vor putea nu doar să constate încălcările şi să ceară explicaţii, dar şi, în caz de necesitate, să se adreseze în instanţă şi să obţină confiscarea averii.

Procedura, care trebuia să fie una foarte rapidă, s-a tergiversat. În context, experţii menţionează prevederile unul articol din Legea cu privire la autoritatea de integritate, ce ţine de competenţele inspectorilor de integritate. Legea prevede că ei pot colecta şi procesa date obţinute doar în cadrul unui an financiar. Astfel, pînă cînd ANI va începe să funcţioneze, o parte dintre declaraţiile funcţionarilor nu vor ajunge în vizorul ANI.

Totodată, din cauza tergiversări procesului de reorganizare, ar putea fi ratate termenele de prescripţie, inclusiv în cazul tragerii la răspundere pentru încălcările comise la declararea averii, veniturilor şi intereselor personale. Anul acesta, declaraţiile au fost colectate, dar nu se ştie cînd vor fi (şi dacă vor fi) publicate, avînd în vedere faptul că pînă în prezent nu a fost selectată compania care ar asigura scanarea documentelor pentru plasarea lor pe internet în variantă electronică.

De asemenea, multe întrebări au apărut în societatea civilă în legătură cu selectarea şi numirea judecătorilor specializaţi în controlul judiciar al activităţii de testare a integrităţii profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat pentru această activitate cîţiva judecători, printre care au fost şi persoane cu probleme de integritate.

Anterior, aceştia au figurat în investigaţiile jurnalistice. În opinia experţilor, această circumstanţă ar putea compromite sistemul de integritate din Moldova pînă ca acesta să înceapă a funcţiona la capacitate maximă.

Concursul s-a întins pe jumătate de an

Concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI a fost lansat abia în aprilie 2017, apoi acesta a fost prelungit pînă pe 15 mai. Potrivit regulamentului elaborat, dosarele participanţilor la concurs trebuiau examinate a doua zi după finalizarea proceduri de recepţionare a documentelor. Candidaţii sînt supuşi unui test în scris şi unui interviu, precum şi testului cu poligraful. Aprobarea în funcţie pe un termen de 5 ani a învingătorului este prerogativa preşedintelui ţării.

Dosarele au fost expediate de către patru candidaţi. Este vorba despre Teodor Cîrnaţ – (deja fostul) membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatolie Donciu – preşedinte în exerciţiu al ANI, Victor Strătilă – fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, şi Liliana Chişcă, care a ocupat funcţia de şef al Direcţiei control al veniturilor şi averii din cadrul acestei comisii. Ulterior, s-a mai anunţat despre un alt candidat – ofiţerul Inspecției Financiare Francisco Talmaci. Ultimii doi candidaţi doreau să ocupe fotoliul de vicepreşedinte al ANI. Ei trebuie să susţină aceleaşi teste ca şi candidații la funcţia de preşedinte al instituţiei.

Pe 12 septembrie, Donciu a fost scos din cursă, în urma unui demers. Comisia specială a Parlamentului a constatat că, în anul 2015, aflîndu-se în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, el a încălcat legislaţia în timpul verificării declaraţiei fostului şef-adjunct al unei subdiviziuni a CNA. În acest caz, era vorba de un conflict de interese, deoarece ofiţerul CNA era subordonatul lui Alexandru Donciu – fiul lui Anatolie Donciu.

În urma evaluării şi selectării participanţilor admişi la concurs, dosarele lor au fost transmise spre examinare Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Această instituţie, timp de 15 zile trebuia să verifice integritatea candidaţilor. Însă la această etapă procedurile de concurs au fost sistate, deoarece SIS a refuzat să comunice dacă aceştia au colaborat pînă în anul 1991 cu serviciile secrete în calitate de colaboratori operativi, agenţi sub acoperire sau informatori. Candidaţii la funcţiile de conducere a ANI şi-au dat acordul, însă SIS a considerat că difuzarea informaţiei este imposibilă, invocînd lipsa unui temei legal pentru desecretizarea acestor date.

Continuarea aici.