18 martie 2012, 10:00 Realitatea moldovenească 5560

”Lista neagră”-2012

Judecătorii, procurorii şi deputaţii s-au făcut părtași la încălcarea drepturilor omului

În această săptămînă, asociația obștească ”Juriştii pentru Drepturile Omului” a publicat lista persoanelor responsabile de dosarele pierdute de Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2011. În această perioadă, instanţa de la Strasbourg a condamnat Republica Moldova în 31 de dosare, în care Guvernul trebuie să achite reclamanţilor daune în sumă de peste 337 mii de euro. Se știe că, printre principalele argumente pentru lichidarea instanţelor judecătoreşti economice, autoritățile au numit corupţia la nivel înalt şi luarea unor decizii pentru care Republica Moldova, mai tîrziu, a fost condamnată de CEDO. Dacă e să urmăm această logică, în ţară ar trebui să fie lichidate majoritatea instanţelor şi, în primul rînd, Curtea Supremă de Justiţie. De fapt, ca și multe alte structuri guvernamentale, inclusiv diferite ministere şi departamente, Procuratura Generală, Serviciul Vamal şi chiar Parlamentul. Toate acestea figurează în ”lista neagră” şi au contribuit la încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova.

*Un dosar cu mai mulți vinovați

Această organizaţie non-guvernamentală efectuează asemenea sinteze din anul 2006, analizînd date statistice şi făcînd trimiteri la deciziile instanţelor de judecată, ce vizează ţara noastră. De altfel, autorii listei nu pretind a fi complet obiectivi şi admit că aceasta ar putea avea și unele scăpări. ”Juriştii pentru Drepturile Omului” nu dispun de informaţii complete, întrucît le iau din surse publice, inclusiv documente ale Curţii de la Strasbourg, de la reclamanţii înşişi, de la avocaţii şi reprezentanţii acestora. În cercurile juridice părerile sînt împărţite: unii consideră această practică foarte utilă, alții critică în toate felurile şi acuză autorii de interpretare eronată a deciziilor Curţii Europene.

”Această listă a fost întocmită pe baza informaţiilor aflate la dispoziția avocaţilor care au reprezentat reclamanţii la CEDO şi pe baza deciziilor emise de către Curtea Europeană. Prin urmare, aceasta nu este completă şi poate conţine unele inadvertențe, menționează autorii. Lista a fost elaborată pentru informare publică şi, respectiv, pentru a ajuta autorităţile să ia măsuri de iniţiere a acțiunilor în regres ori a altor măsuri prevăzute de lege împotriva persoanelor în cauză. Un alt scop al publicării este cel de a contribui la sporirea responsabilității autorităţilor publice şi transparenţei în luarea deciziilor. Acest lucru nu înseamnă neapărat că vinovatul, în toate cazurile, trebuie să fie tras la răspundere materială sau penală. Dar dacă acţiunile funcționarului sînt ilegale sau intenţionate, atunci el ar trebui să fie adus în faţa justiţiei. În Republica Moldova, stabilirea gradului de vinovăţie e pusă pe seama procuraturii”.

Anul trecut, în 30 din 31 de decizii contra Moldovei, CEDO a stabilit cel puţin o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Cu toate acestea, în listă, numărul de persoane şi organizaţii este mult mai mare, întrucît, de obicei, în dosar figurează cîțiva învinuiţi care ”au licărit” la diferite etape ale unui sau altui proces. Cea mai costisitoare pentru buget a fost decizia în cazul ”Ivanţoc şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei”, în urma căreia vor trebui să fie achitate 165 de mii de euro. A doua ca mărime sumă destinată achitării prejudiciilor figurează în dosarul ”Megadat.com SRL vs Moldova” – 130 de mii de euro. Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat pentru faptul că, în 2008, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică (ANRTI), în mod ilegal, a declarat nevalabilă licenţa companiei solicitante pentru furnizarea de servicii de internet.

*CSJ în componență deplină

Printre agenţiile guvernamentale, responsabile de condamnările Moldovei la CEDO, se numără Parlamentul, Consiliul Municipal Chișinău, Procuratura Generală, Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată din Moldova”, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Educaţiei, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi multe alte instanţe de judecată. Printre vinovaţi figurează judecători, procurori, anchetatori, procurori, funcţionari ai mai multor agenţii. Unii dintre ei sînt nominalizați în mod direct, cît despre alții – numele lor poate fi doar intuit, pentru că în multe cazuri lista nu conţine referiri la anumite persoane.

În ultimii ani, în ”listele negre” au fost incluși aproape toți judecătorii CSJ, inclusiv preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii, actualul candidat la preşedinţie din partea AEI, Nicolae Timofti, predecesorul său, Nicolae Clima, vicepreşedinţii în exercițiu ai Curţii Supreme de Justiție, Nina Cernat şi Natalia Moldovanu, şi alți judecători binecunoscuți. Printre aceștia se numără și ultimii conducători ai instanţei supreme – Valeria Șterbeț care, actualmente, este judecătoare la Curtea Constituţională, succesorul acesteia, Ion Muruianu, şi noul preşedinte Mihai Poalelungi.

Unii judecători, la care ne-am adresat cu solicitarea de a comenta situația, au refuzat să discute despre lista elaborată de organizaţia non-guvernamentală, invocînd faptul că este neoficială şi conține o mulţime de greşeli, cel puţin, așa a fost în anii precedenţi. Unul dintre interlocutorii noştri a amintit de cazul cînd în ”lista neagră” a fost inclusă Curtea Supremă de Justiţie în deplină componență, întrucît una dintre decizii a fost susţinută de plenul acestei instanţe. În plus, decizia plenului se adoptă printr-o majoritate de voturi, chiar dacă unii dintre judecători au votat împotrivă. Așa a fost și în cazul legat de una dintre cele mai controversate verdicte în dosarul firmei ”Oferta Plus”: unii judecători nu și-au susținut colegii, dar, în pofida acestui fapt, au fost incluși în ”lista neagră”. Dacă slujitorii lui Themis se opun unor astfel de generalizări, avocaţii pot doar să se bucure, întrucît ei obțin un instrument în plus de utilizare în litigiu.

*14 milioane în formă de compensaţie

”Din cîte cunosc, în alte țări ale CSI nu există asemenea practică, afirmă avocatul și preşedintele organizației non-guvernamentale internaționale ”Human Rights Embassy”, Veaceslav Ţurcan. Această listă este un excelent instrument de disciplinare în cadrul procedurilor penale şi civile în materie de drepturi ale omului. Ea este o selecţie foarte convenabilă şi actualizată cu regularitate a numelor celora care încalcă drepturile omului în ţara noastră. Dacă vreau să solicit recuzarea unui judecător sau procuror, ale cărui acţiuni nu respectă prevederile Convenției Europene şi practica CEDO, eu voi aduce drept exemplu această listă ca unul dintre argumente. Pe lîngă motivele pentru recuzare într-un caz concret, voi invoca și argumentul că un atare judecător sau procuror nu este credibil, deoarece din vina lui țara noastră a fost condamnată de mai multe ori de către Curtea de la Strasbourg pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului. În textul cererii mele cu privire la revocare voi face trimitere la această listă, publicată pe Internet, indicînd la lista deciziilor CEDO pe marginea unor acuzații concrete împotriva Republicii Moldova”.

Astăzi, la CEDO aşteaptă să fie examinate aproximativ 4 mii de dosare intentate împotriva Republicii Moldova. În total, de la proclamarea independenţei, ţara noastră a achitat peste 14 milioane de euro în contul despăgubirii persoanelor care au apelat la instanţa de la Strasbourg. În 2001-2011 a fost emise 200 de verdicte împotriva Republicii Moldova. Cea mai mare sumă plătită de Moldova ca despăgubire a fost în cazul firmei ”Oferta Plus”, în 2008 – 2,5 milioane de euro pentru încălcarea dreptului de proprietate şi dreptului la un proces echitabil. Astfel, statul moldovean este printre primele şapte ţări cu cele mai multe condamnări la CEDO. Cele mai multe dintre condamnări au fost pronunţate în legătură cu încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate. Majoritatea verdictelor contestate au fost emise înainte de 2005, cînd încă funcţionau tribunalele. În ceea ce priveşte regiunea transnistreană, CEDO a enunțat trei sentințe de condamnare împotriva Republicii Moldova: două – în cazul lui Ilie Ilaşcu şi unul – legat de predarea în şcolile din regiune în baza grafiei latine. În acest ultim caz, Curtea Europeană a adoptat o dispoziție cu privire la admisibilitate și se aşteaptă ca decizia să fie adoptată în timpul cel mai apropiat.

”Republica Moldova este de multe ori acuzată de CEDO, pentru că ţara este încă într-o perioadă de tranziţie, spun cei din cadrul organizaţiei ”Juriştii pentru Drepturile Omului”. Spre regret, există o mulţime de delimitări excesive și, ca rezultat, între atribuțiile a două instituţii apare un vid pe care nimeni nu este capabil să-l umple. Oamenii, cu problemele lor, sînt purtați prin instanțe și, oricum, nu li se mai face dreptate. Acest lucru îi determină să se adreseze la CEDO, deoarece nu există nici un instrument eficient pentru a soluționa problemele lor pe plan intern sau acesta nu funcţionează corect și deci nu asigură rezultatul aşteptat de reclamant. De anul trecut, în Republica Moldova a intrat în vigoare o nouă lege ce prevede posibilitatea recunoaşterii voluntare a unor încălcări. Adică, cetăţenilor care s-au adresat la CEDO li se propune să-și retragă cererile şi să reia procedura în interiorul ţării. Cu toate acestea, această lege, din păcate, nu funcționează cum se cuvine. Întîi de toate, este necesară revizuirea instrumentelor care inhibă realizarea dreptului la un proces echitabil. Moldova trebuie să implementeze reforma justiţiei, dar această reformă trebuie să fie echilibrată, chibzuită, ținînd cont de toate aspectele, din toate punctele de vedere, și luînd în considerare experienţa şi practica anterioară”.

Sursa: ko.md