25 aprilie 2017, 11:00 Realitatea moldovenească 5240

Rezolvarea problemei discriminării minorităţilor naţionale

Victor Surugiu

Autorităţile Moldovei recunosc prezenţa unor probleme serioase şi îşi anunţă intenţia de a-şi îndeplini obligaţiile privind apărarea minorităţilor naţionale, însă experţii îşi exprimă îngrijorarea că cele mai multe planuri rămîn doar pe hîrtie.

Moldova a pregătit un raport de răspuns

Concluziile privind respectarea de către Moldova a Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale au fost aprobate în mai 2016 şi făcute publice de Consiliul Europei în martie 2017. NOI.md a informat cititorii despre opinia europenilor faţă de problemele din societatea noastră, precum şi despre recomandările pentru soluţionarea lor. Potrivit concluziilor, Moldova nu-şi îndeplineşte în deplină măsură obligaţiile sale de apărare a acestei categorii de cetăţeni, iar din această cauză, un şir de probleme rămîn nesoluţionate.

În procesul de pregătire a raportului și verificării cazurilor de discriminare, membrii comitetului consultativ au vizitat un șir de localități din Moldova, inclusiv Chișinăul, Bălțiul, Comratul și Taraclia. Concluziile lor sînt bazate pe diferite surse scrise de informații, obținute de la autorități și societatea civilă. Înainte de publicare, concluziile și recomandările au fost transmise autorităților moldovene pentru comentarii.

Printre destinatari se numără Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice. Biroul Național de Statistică (BNS), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), Consiliul pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității, precum și un șir de ministere – al culturii, justiției, de interne, al economiei etc. Raportul de răspuns a fost elaborat de Biroul Relații Interetnice. Documentul a fost expediat la Strasbourg în februarie 2017.

Deoarece problema apărării minorităților naționale a generat un interes sporit al auditoriului, astăzi redacția NOI.md publică unele comentarii ale autorităților moldovene pe marginea concluziilor comitetului consultativ, precum și opiniile experților. Pentru a evita speculațiile în jurul acestei teme, am solicitat de la secretariatul Consiliului Europei textul original al documentului în limba engleză.

Din acesta reiese că autoritățile Moldovei recunosc în mare parte concluziile menționate și intenționează să execute recomandările comitetului consultativ, precum și angajamentele sale în cadrul Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale. Răspunderea pentru coordonare și monitorizare o poartă Biroul Relații Interetnice, care trebuie să implice în această activitate organele administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale a minorităților naționale și diferite instituții publice. Autoritățile, de asemenea, mizează pe susținerea financiară a Consiliului Europei pentru implementarea recomandărilor.

Guvernul își exprimă fermitatea

În comentariile sale partea moldovenească comunică despre ultimele acțiunile întreprinse, în primul rînd, despre aprobarea în decembrie trecut a Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în RM pentru 2017-2027. În opinia autorităților, acest pas confirmă fermitatea Guvernului de a întreprinde măsuri concrete pentru asigurarea legislativă și practică a protecției drepturilor minorităților naționale. Strategia este menită să faciliteze dialogul interetnic, integrarea acestei categorii de cetățeni în diferite domenii de activitate a statului.

Autoritățile preconizează să creeze condițiile necesare pentru studierea și aplicarea limbii de stat de către reprezentanții națiunilor netitulare, să promoveze limbile minorităților naționale, să contribuie la dialogul intercultural, să le ofere minorităților naționale accesul la informație și mass-media în limbile lor, să fortifice sentimentul identității civice cu statul Republica Moldova. Documentul cuprinde asemenea domenii prioritare precum participarea la viața socială, politica față de limba de stat și limbile minorităților naționale, dialogul intercultural și mass-media.

Drept una dintre priorități a fost numită asigurarea protecției necesare și dezvoltarea limbilor minorităților naționale și contribuția la diversitatea lingvistică. În acest scop, în Moldova, în special, va fi perfecționată predarea limbilor minorităților naționale în instituțiile de învățămînt, vor fi elaborate acte normative privind studierea și predarea în aceste limbi, va fi susținută protecția și dezvoltarea limbii ruse și a altor limbi utilizate pe teritoriul Moldovei.

Precum se menționează în comentariile autorităților, implementarea Strategiei va contribui la îndeplinirea recomandărilor Comitetului consultativ al Consiliului Europei. Sarcinile trasate vor fi îndeplinite treptat, în trei etape. Cheltuielile vor fi acoperite din bugetul de stat și mijloacele oferite de partenerii de dezvoltare. Procesul de implementare a strategiei a fost lansat la forumul național, pe 16 februarie 2016.

Autoritățile fac trimitere la elaborarea noului plan de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru 2017-2020, în care se prevede includerea unui capitol dedicat protecției minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase. În acesta se va ține cont atît de recomandările Consiliului Europei, cît și ale altor organizații internaționale.
Consiliul Europei despre discriminarea minorităților naționale în Moldova

Autorii raportului de răspuns menționează, de asemenea, adoptarea Planului de acțiuni privind susținerea romilor în Moldova în perioada 2016-2020, în care se menționează două căi de soluționare a problemelor acestei etnii. Astfel, sînt prevăzute măsuri concrete și obligații în domeniul învățămîntului, sănătății, muncii și protecției sociale, construcțiilor locative și dezvoltării comunităților, participării la procesele decizionale și combaterea discriminării. Astfel, Moldova intenționează să îndeplinească blocul de recomandări ale Consiliului Europei, ce țin de asigurarea drepturilor romilor.

Referitor la documentarea acestei categorii de cetățeni, autoritățile menționează că există condiții juridice speciale, inclusiv identificarea persoanelor în instanță. Se menționează, de asemenea, că în afara unor obstacole obiective pentru obținerea documentelor de identitate de către romi predomină factorii subiectiv, ca iresponsabilitatea unor persoane.

Pretențiile față de recenzori au fost respinse

Autoritățile nu au acceptat mai multe concluzii ce țin de recensămîntul populației și locuințelor. Reprezentanții Biroului Național de Statistică au calificat drept dezinformare datele Consiliului Europei despre faptul că o treime din populație nu a fost recenzată. Totodată, instituția recunoaște că la Chișinău recenzorii s-au confruntat cu un șir de dificultăți. Din 48,9 de mii de gospodării, circa 20,5 mii au refuzat să participe la recensămînt, iar în acest caz au fost utilizate sursele administrative de informații.

Sînt respinse și pretențiile față de recenzorii care, potrivit datelor experților europeni, în unele cazuri au completat singuri chestionarele, pornind de la propriile presupuneri, bazate pe informația despre respondent sau aspectul lui fizic. Totodată, experții Consiliului Europei și-au exprimat neîncrederea față de completarea chestionarelor la întrebările ce țin de apartenența etnică și religioasă, care nu erau obligatorii, iar pentru introducerea datelor a fost lăsat loc gol.

În replică, BNS afirmă că nu a primit plîngeri față de recenzorii care au completat singuri anchetele. În timpul recensămîntului a funcționat o linie fierbinte pentru depunerea plîngerilor, iar fiecare anchetă era semnată de respondent pentru asigurarea exactității completării. Prezența modificărilor în răspunsurile la întrebări conducea la anularea chestionarului.

Ministerul Culturii nu este de acord cu concluziile

În legătură cu activitatea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității se menționează că circa 50% de plîngeri sînt calificate drept inacceptabile. Cazurile de discriminare au fost depistate de Consiliu în aproape 69% dintre cazurile examinate. Cele mai multe dintre ele țin de discriminarea pe principiul invalidității (25%), sexului (22%), limbii (12%) și vîrstei (6%). În raportul de răspuns nu se menționează dacă acestui organ, conform recomandărilor, îi vor fi oferite competențele și resursele adecvate pentru exercitarea mandatului său.

O parte dintre măsurile despre care autoritățile moldovene le-au relatat partenerilor europeni țin de perfecționarea sistemului de colectare și analiză a statisticii etnice în Moldova, efectuarea cercetărilor fundamentale și studiilor independente. În primul rînd, vor fi studiate condițiile de trai și problemele cu care se confruntă minoritățile naționale în accesul la drepturile lor. Guvernul menționează și intenția de perfecționare a legislației în diferite domenii, inclusiv cele ce țin de actele de rasism și xenofobie. Se preconizează criminalizarea încălcărilor determinate de prejudicii sau ură.

Ministerul Culturii califică drept eronate concluziile experților europeni privind lipsa în Moldova a modului de distribuire a mijloacelor bugetare pentru asociațiile culturale ale minorităților naționale. În același timp, instituția recunoaște: regulile ce se referă la aceste proceduri nu sînt accesibile în limbile minorităților naționale sau în limba rusă, fapt ce face dificil accesul la informație.

Ministerul Culturii a fost nemulțumit și de concluzia despre faptul că autoritățile promovează o singură identitate culturală în Moldova, iar tentativele reprezentanților minorităților naționale de a avea propriile tradiții și culturi, reflectate în sărbătorile naționale, nu s-au soldat cu succes. În calitate de exemplu, instituția condusă de Monica Babuc invocă Parada portului popular cu ocazia Zilei Independenței, desfășurată anual, Iarmarocul Național de covoare „Covorul dorului" și alte evenimente cu participarea reprezentanților minorităților etnice. Funcționarii moldoveni afirmă că criteriile de finanțare și selectare a proiectelor culturale sînt aplicate în bază andidiscriminatorie, asigurînd condiții egale pentru toți candidații.

Insuficiența programelor radio și TV în limbile minorităților naționale este explicată de autorități prin lipsa mijloacelor financiare. Se menționează că în ultimii ani CCA a întreprins măsuri pentru susținerea producției audiovizuale naționale, alocînd în acest scop, în bază de concurs, mijloace financiare posturilor locale și regionale. În special, au fost selectate 117 proiecte pentru pregătirea emisiunilor în limbile română, rusă, bulgară și găgăuză.

Despre eficiența studierii limbii de stat și închiderea școlilor

Autoritățile speră să soluționeze o parte dintre probleme cu ajutorul Programului național de sporire a calității predării limbii de stat în instituțiile cu limbi de predare naționale, pentru 2016-2020. În primul rînd, sporirea calității studierii limbii de stat de către minoritățile naționale la toate etapele ale procesului de învățămînt. În prezent, în Moldova funcționează 214 grădinițe, care sînt frecventate de aproximativ 26.150 de copii ce aparțin minorităților naționale. Și doar în 30% dintre ele este studiată limba de stat, celelalte încep să o învețe mai tîrziu, în școli. Asta în timp ce, în opinia specialiștilor, grădinițele sînt un mediu favorabil pentru însușirea unei limbi străine.

Totodată, limba de stat este studiată în 259 de instituții de învățămînt cu predare în limbile minorităților naționale. Autoritățile recunosc faptul că nivelul de cunoaștere a limbii printre elevi este jos, din cauza abordării nefuncționale față de selectarea materialelor didactice, accentuarea studierii literaturii în detrimentul comunicării, pregătirea insuficientă a profesorilor, motivația insuficientă a elevilor. În Moldova se preconizează adoptarea unui complex de măsuri pentru a remedia această situație.

Comentînd informația privind închiderea instituțiilor de învățămînt pentru minoritățile naționale, autorii raportului de răspuns menționează că, în prezent, în Moldova, funcționează 1240 de instituții de învățămînt primar și mediu – cu 28 de unități mai puține față de 2015. De la lansarea procesului de optimizare a școlilor pînă în prezent au fost reorganizate 289 de instituții de învățămînt, inclusiv 52 – în ultimul an. Pentru toți copiii din localitățile în care școlile au fost închise sau reorganizate, este oferit transport gratuit spre instituțiile de învățămînt apropiate. În prezent sînt transportați circa 18 mii de elevi sau 6% din numărul lor total.

De asemenea, autoritățile se obligă să implice mai activ minoritățile naționale în viața socială, să încurajeze prin diferite metode participarea lor în administrația de stat și serviciul public. Printre alte intenții sînt: stabilirea unei relații mai eficiente între organele puterii și minoritățile naționale cu ajutorul organelor consultative la nivel local. Acest fapt va contribui la contabilizarea sistematică a opiniilor și problemelor acestei categorii de cetățeni la adoptarea deciziilor.

Statutul limbii ruse rămîne subiect de dispute

Experții solicitați de NOI.md au dat o apreciere pozitivă intențiilor autorităților în domeniul protecției minorităților naționale. Totodată, ei își exprimă îngrijorarea că cea mai mare parte dintre planuri vor rămîne pe hîrtie. În opinia alor, în prezent, societatea moldovenească este divizată artificial în scopul atingerii unor scopuri politice de scurtă durată, iar acest fapt este doar în beneficiul celor care urmăresc scopul de a fi aleși.

Parlamentul pînă în prezent nu a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, semnată de Moldova încă în 2002. În comentariile autorităților moldovene acest moment este menționat destul de vag: Biroul Relații Interetnice promite Consiliului Europei să desfășoare „activitatea la nivel național de studiere a posibilităților reale a statului de ratificare a Cartei". Subiect de dispute în această problemă este, în special, limba rusă și statutul ei – autoritățile, în opinia experților, continuă să se eschiveze de la evaluarea importanței limbii ruse ca mijloc de integrare și comunitare interetnică.

Deputatul Partidului Socialiștilor Vladimir Țurcan nu vede motive pentru entuziasm în privința planurilor Guvernului în domeniul protecției minorităților naționale. În opinia lui, adoptarea unor măsuri eficiente în această direcție este obligația Cabinetului de Miniștri, care trebuie să lucreze în interesul tuturor cetățenilor.

„Din păcate, Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în RM nu a fost transmisă spre examinare organului legislativ, deși anume parlamentul exprimă voința poporului. Nu au fost luate în calcul multe probleme practice importante. În special, nu se vorbește nimic despre faptul cum anume Guvernul va asigura dreptul garantate de studii în limba maternă. Pe de o parte, răsună promisiuni, iar pe de alta – se închid școlile în localitățile unde trăiesc minorități naționale. Planul de acțiuni trebuie să fie mai concret și să corespundă intereselor poporului", consideră Vladimir Țurcan.

Politica autorităților în domeniul protecției minorităților naționale în toți acești ani a suferit eșec, menționează unul dintre experții noștri. Minoritățile naționale nu sînt reprezentate în organele puterii centrale. Codul educației și alte documente importante au fost adoptate fără a se ține cont de doleanțele lor. Accesul la informație este limitat, programele corespunzătoare la televiziunea publică sînt difuzate noaptea sau dimineața devreme.

Cel puțin trei guverne din RM au încercat să aprobe Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în RM, dar abia acum aceasta a fost definitivată și adoptată. Este important că în această strategie este confirmat statutul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. Dar una e să aprobi un document, iar alta – să asiguri implementarea lui. Va fi dificil să obținem respectarea unei egalități reale, dar nu declarative, chiar și în prezența unui consens pe majoritatea problemelor disputate. O demonstrație a seriozității intențiilor autorităților ar putea fi instituirea de către premier a funcției de consilier pentru drepturile minorităților naționale, care anterior a existat pe lîndă Guvern."