30 august 2016, 18:00 Realitatea moldovenească 9132

Experții moldoveni: Totalurile independenței (Foto)

Pe data de 25 august, la Chișinău a avut loc Conferința Internațională "Declarația de Independență la 25 ani: trecut, prezent și viitor", la care au ținut cuvîntări parlamentari, analitici politici, istorici și experți de pe ambele maluri ale Nistrului.

La acest eveniment au participat, de asemenea, reprezentanți ai misiunilor diplomatice din Rusia și China, acreditate în Moldova. Conferința a fost organizată de Consiliul Public "Pentru Patrie", care reunește mai mult de 70 de organizații non-guvernamentale.

În timpul conferinței, participanții și-au arătat îngrijorarea față de rezultatele dezastruoase din ultimii 25 de ani ai istoriei Moldovei. Potrivit părerii lui Igor Tuleanțev, președintele Consiliului Public "Pentru Patrie", Moldova a obținut independența reală la 24 august 1944, după care a devenit "meleag înfloritor". "Au fost restabilite: agricultura, căile ferate, construite poduri și drumuri. Acest lucru a devenit posibil pentru că atunci oamenii noștri aveau o înțelegere clară și conștientă a Patriei și aveau grijă de viitorul ei, nu doar în cuvinte, ci prin fapte", consideră liderul Consiliului.

Opinia sa referitor la lipsa ideii naționale și-a exprimat-o publicistul Alexandr Isaev: "Moldova s-a transformat într-o țară în care din circuitul public a dispărut conceptul "zilei de mîine ". Nu există niciun "viitor". Există doar "astăzi", lupta de zi cu zi pentru supraviețuire care se termină seara, ca să reînceapă dimineața", a menționat el. Potrivit jurnalistului, "proptea pentru această "zi de astăzi", servește repetata la nesfîrșit "zi de ieri ". Cultivarea arhaismului rural, clișeele folclorice rupte de tradițiile vii, care sînt reorientate de stereotipurile ideologice".

În discuția care a urmat, a evaluat situația din Republica Moldova analistul politic Alexei Tulbure: "După 25 de ani de existență independentă Moldova este exemplul concludent că independența nu este o condiție necesară pentru dezvoltarea și îmbunătățirea situației și că independența nu este un garant al progresului. După proclamarea independenței, noi am fi trebuit să trecem de la un tip de modernizare – de la modernizarea sovietică, la una de tip nou - calea democratică de dezvoltare. Acest lucru însă nu s-a întîmplat. Ce avem? O țară fără de populație. Lipsa noilor industrii. PIB-ul actual constituie doar aproximativ 50% din PIB-ul pentru anul 1989. În ceea ce privește morala publică, exemple demne de urmat sînt astăzi bandiții, hoții și proxeneții de toate culorile și rangurile", a concluzionat expertul.

Experții au acordat o atenție deosebită problemei reintegrării țării. Analistul politic Nicolai Țveatcov a propus ca "în condițiile în care la Chișinău răsună din ce în ce mai mult voci referitor la "eșecul Republicii Moldova" și solicitarea unirii cu România, este posibil ca acesta să ducă la faptul ca anume Transnistria să ridice drapelul Statului Moldovenesc Renovat". La rîndul său, analistul politic transnistrean Valeri Lițkai și-a exprimat opinia cum că "singura stare naturală pentru coexistența de mai departe a Republicii Moldova și Transnistriei este viața în formatul simbiozei acestor două părți".

Nu a rămas în urma discuțiilor nici jurnalistul și președintele Universității Populare, Iurie Roșca, care și-a exprimat părerea că "cel mai important lucru la ora actuală trebuie considerat tranziția de la colonialismul economic la independența economică". În acest scop, în opinia sa, nu e nevoie de foarte multe, pur și simplu "să ne conducem în toate aspectele de patriotism și dragoste pentru Patrie".

Evaluarea economiei moldovenești din ultimii 25 de ani, a realizat-o critic și Galina Șelari, directorul executiv al Centrului "Studiilor Strategice și Reformelor": " Conform tuturor cifrelor sovietice și internaționale, am început dezvoltarea în condițiile unei țări agrar-industriale. Am intrat în independență ca societate urbană. Toate acestea le-am moștenit din trecutul sovietic. Ne-am scufundat însă cu naivitate în piață, pierzîndu-ne potențialul, acumulat în perioada sovietică".

Istoricul Piotr Șornikov în discursul său a criticat nivelul libertăților și drepturilor civile, după obținerea "independenței": "În anul 1991, cînd eram deputat al Sovietului Suprem al RSSM mie și altor colegi de pe malul stîng ni s-a recomandat să părăsim Moldova. Declarația de Independență a Moldovei a fost scrisă de doi oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe din România. Totodată, acest document nu a fost luat examinat în Parlamentul de atunci al Republicii Moldova. Să numim aceasta "luptă pentru independență" este destul de dificil. Lipsa libertății a început tocmai în epoca independenței, cînd deputații erau bătuți, cînd jurnaliștii care-și manifestau dezacordul erau și ei bătuți. Anume atunci a venit epoca nelibertății, cu mult mai mare, decît fusese cea din URSS", consideră Șornikov.

La finalul conferinței, cei mai mulți participanți au căzut de acord că ar fi oportun ca Ziua Independenței să fie considerată - 24 august - data eliberării Moldovei de invadatorii naziști, în anul 1944. Atunci cînd chiar și poporul României s-a alăturat coaliției antihitleriste, fără să privească dobîndirea în luptă a statalității Moldovei, ca o etapă de tranziție spre "Unire", așa cum s-a întîmplat în anul 1991. În conformitate cu părerea moderatorului conferinței, profesorului și diplomatului Victor Borșevici, oricare ar fi diferențele dintre cetățeni, ceea ce-i unește este dorința de a avea un viitor decent, anume în Moldova. "Pentru că Patria este o categorie de viitor și merită să luptăm pentru aceasta", a spus în încheiere liderului Consiliului "Pentru Patrie", Igor Tuleanțev.