Foto: cnas.md

06 mai 2014, 17:00 Realitatea moldovenească 18031

De ce depinde mărimea pensiei în Moldova

Problema calculării pensiei în republică a fost şi rămîne destul de dureroasă. Cum decurge reforma sistemului de pensii în Moldova, putem oare să ne aşteptăm la o majorare a vîrstei de pensionare în viitorul apropiat, de ce în ţară nu au început să funcţioneze fondurile de pensii ş cînd pensionarii moldoveni vor fi mulţumiţi de pensia lor – despre toate acestea i-a relatat într-un interviu Irinei Astahova, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale din Moldova, Maria Borta.


- Doamna Borta, la mijlocul lunii aprilie, la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională: „Reforma de pensii: experienţa internaţională”, la care au participat reprezentanţi din 16 ţări. Ce probleme ale asigurării cu pensii sînt comune pentru aceste state?

- Într-adevăr, în pofida diferenţelor în dezvoltarea economică a acestor ţări, există probleme comune. Lumea se schimbă, se schimbă situaţia demografică, iar acest fapt se reflectă asupra posibilităţilor statului. Practic toate ţările lumii sînt nevoite astăzi să reformeze sistemele lor de asigurare cu pensii, chiar şi aşa ţări dezvoltate ca Suedia, Germania etc.

Desigur, acestea sînt schimbări complicate, uneori chiar dureroase, doarece acestea au tangenţă cu toată populaţia şi atinge interesele tuturor cetăţenilor. De aceea mulţi dintre participanţii la conferinţă au vorbit despre faptul că în realizarea reformelor trebuie „să ne grăbim încet”, ele trebuie gîndite minuţios. Problemele comune sînt bine cunoscute – migraţia, generată de globalizarea mondială a economiei, precum şi îmbătrînirea populaţiei. Cu aceste probleme se confruntă şi Moldova şi alte ţări europene.

- Recent, unii experţi vorbeau despre faptul că pînă în 2050 populaţia Moldovei se va reduce cu o treime, iar în ţară vor rămîne doar bătrînii. Ce raport între pensionari şi angajaţi este acum la noi şi ce prognoze puteţi face pentru viitorul apropiat? 

- Eu nu aş afirma că populaţia va pleca din ţară în asemenea ritmuri. Factorul uman uneori este imprevizibil. În primii ani de independenţă a Moldovei, oamenii plecau masiv, apoi au încetat să mai plece, iar acum pleacă, dar şi se reîntorc!

Astăzi, în Moldova sînt 659 de mii pensionari şi circa 800 de mii de lucrători, adică unui pensionar îi revin aproximativ 1,2 angajaţi. Însă trebuie de ţinut cont de faptuil că nu toţi angajaţii achită conştiincios cotizaţiile în bugetul asigurării sociale de stat (fostul fond social). De aceea, se poate spune că în acest sens situaţia este critică.

În legislaţia majorităţii ţărilor există o prevedere, potrivit căreia, în ajutorul bugetului asigurărilor sociale poate veni şi bugetul de stat, dacă nu sînt suficienţi bani pentru achitarea pensiilor. Iar în ţările unde nivelul de acumulare a impozitelor este înalt, deficitul taxelor sociale nu are un impact atît de mare asupra pensionarilor.

În special, în Rusia acum este pregătită deja a şasea reformă de pensii. Acolo s-a experimentat, dar ei au avut mijloace. Noi pînă în prezent urmărim reformele ce au loc în sistemul rus de pensii, deoarece experienţa fiecărui stat este interesantă, mai ales ale ţărilor cu care trecem prin perioade similare de dezvoltare.

Însă în cadrul conferinţei, specialiştii din Rusia au declarat brusc: trebuie să preluăm exemplul Moldovei, unde reformele au loc încet şi cumpătat. Şi într-adevăr, chiar dacă pensia în ţara noastră nu este mare, ea este achitată stabil, în fiecare an se indexează, chiar şi în anii de criză. Totodată, în unele ţări indexarea a fost sistată din cauza crizei (Bulgaria, Letona, Lituania). În Lituania chiar a fost redusă pensia, iar în anul acesta, peste cinci ani, au început să o restabilească.

- Dar este una să reduci pensiile înalte pentru o perioadă pentru ca pe urmă să le restabileşti şi alta – să achiţi stabil pensiile, care sînt cu mult mai mici decît nivelul de existenţă. Cred că oamenii ar fi de acord cu prima variantă.

- Oamenii au dreptate cînd spun că primesc o pensie mică şi că le este greu să trăiască din ea. Astăzi, pensia minimă în Moldova constituie 79 la sută din nivelul minim de existenţă. Cînd am început reforma în 1998, aceasta constituia doar 23 la sută din nivelul de existenţă.

Dar în orice ţară, în care este aplicată varianta clasică de calculare a pensiei, care acum se utilizează în majoritatea ţărilor, mărimea pensiei depinde de stagiul de asigurare al pensionarului şi a cotizaţiilor achitate pe parcursul întregii vieţi. Din păcate, în ţara noastră există economia tenebră, cînd salariile sînt achitate în plic.

- Însă chiar şi oamenii care acum lucrează şi achită toate contribuţiile, se pot pomeni la limita existenţei, deoarece atunci cînd ei vor ieşi la pensie, vor fi mai puţini lucrători, aceştia vor achita mai puţine contribuţii şi nu vor fi mijloace suficiente pentru achitarea pensiei. Principiul solidar de formare a fondului de pensii – cînd pensionarii primesc pensii din contul contrubuţiilor celor angajaţi în cîmpul muncii – nu oferă garanţii actualilor contribuabili, că ei vor primi o pensie adecvată. Cîndva s-a vorbit foarte mult despre trecerea de la sistemul solidar la cel de acumulare. La începutul acestui ani din nou au început discuţiile despre reforma sistemului de pensii. Este o reformă nouă sau continuarea celei din 1998? Se prevăd oare schimbări radicale? 

- Schimbări radicale nu vor fi, deoarece noi nu am finalizat reforma începută în 1998. Această reformă prevedea, inclusiv, majorarea vîrstei de pensionare, majorarea stagiului de muncă. În 2002 a fost sistată majorarea vîrstei de pensionare: astăzi femeile din Moldova ies la pensie la 57 de ani, iar bărbaţii – la 62 de ani. În spaţiul post-sovietic sînt ţări, unde oamenii ies la pensie la 55 şi 60 de ani, dar sînt şi mai înalte.

Însă dacă noi am fi reuşit să finalizăm reforma la timp, propabil că astăzi noi nu am fi avut atîtea probleme. Deoarece în anii următori a fost atestată o majorare semnificativă a numărului de pensionari, bugetul a devenit deficitar, iar mijloacele din fondul de rezervă au fost epuizate.

Aceeleaşi probleme le-au avut şi alte ţări, însă în mullte dintre ele funcţionează cerinţe mult mai dure faţă de angajatori. Chiar şi participanţii la conferinţă s-au pronunţat pentru necesitatea introducerii unor sancţiuni mai dure, inclusiv a pedepsei penale pentru neachitarea contribuţiilor.

Însă este puţin să spui acest lucru, legislaţia trebuie modificată şi respectată cu stricteţe. De exemplu, în unele ţări, organele asigurării sociale pot pune patrimoniul în arest, îl pot lua în gaj, pot transmite documentele la procuratură, iar conducătorul şi contabilul întreprinderii pot fi traşi chiar la răspundere penală. Şi ei au 100% de achitări. Lideri în acest sens sînt: Polonia, Lituania, Azerbaidjanul.

Dacă vorbim despre Moldova, atunci achitarea contribuţiilor constituie 98% din plan, dar încă 900 de milioane de lei rămîn ca datorii. Trebuie să amintim că în 2007 a avut loc amnistia fiscală, care a anulat fără rambursare circa un miliard de lei datorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, bugetul asigurărilor sociale de stat constituie 12 miliarde de lei, inclusiv cel de pensii – aproximativ 8 miliarde de lei.

Astăzi, noi continuăm reformele iniţiate în 1998. Treptat, se majorează stagiul de asigurare pentru bărbaţi, se efectuează unificarea normelor condiţiilor de stabilire a pensiilor, renunţăm treptat la facilităţi. Am transmis la finanţarea Bugetului de Stat indemnizaţia unică la naşterea copilului, a biletelor pentru veterani, am renunţat la finanţarea taberelor pentru copii (de care se ocupă alte structuri). În nicio ţară post-sovietică nu mai există asemenea facilităţi.

La noi deocamdată s-au păstrat doar unele facilităţi legate de vîrstă pentru bugetari. În cazul pensiilor deputaţilor parlamentului şi ai membrilor guvernului am făcut un prim pas – acum lor li se calculează pensiile nu în mărime de 75% din salariu, dar de 42 la sută, ca la toţi cetăţenii. Pentru bugetari am început, de asemenea, majorarea vîrstei de pensionare – de exemplu, un bărbat angajat la stat, născut în 1956, va ieşi la pensie nu la 57 de ani, ci la 59 de ani.

O parte a reformei este crearea registrului de stat a evidenţei individuale la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale. Acum în baza de date a CNAS sînt stocate informaţii despre toate persoanele asigurate menţionate, începînd cu 1999. Teoretic, noi trebuia deja în acest an – peste 15 ani de la lansarea reformei – să începem calcularea tuturor pensiilor doar în baza datelor din registru. Însă noi, deocamdată, nu facem acest lucru, deoarece multe întreprinderi mari nu ne-au transmis informaţiile privind transferul contribuţiilor angajaţilor.

- Cînd atunci se va întîmpla acest lucru? 

- Noi sperăm, în timpul apropiat, să trecem complet la calcularea pensiilor în baza registrului. Aşa e mai comod şi pentru pensionari. Chiar acum, pentru perioada din 1999 noi nu cerem niciun certificat. Toată informaţia este în baza de date a CNAS. Numai dacă informaţia existentă nu îi este convenabilă persoanei date, ea singură caută. Deoarece, deseori avem cazuri cînd din 1999 pensia e mai mică decît ar trebui să fie, dacă comparăm cu salariul primit de angajat.

Însă în aceste cazuri se stabileşte că, în realitate, salariul oficial este cu mult mai mic decît cel achitat. Mulţi oameni primeau leafa pe două borderouri: pe unul doar semnau, iar pe altul erau calculate contribuţiile. În rezultat, oamenii se revoltă: cum aşa, eu doar primeam 7 mii de lei, iar la voi e scris doar 3 mii?

La noi se vehiculează opinia că trebuie schimbată formula de calcul a pensiei. Dar formula nu e greu de modificat – doar un coeficient schimbat şi pensiile vor deveni mai mari. Însă această majorare trebuie imediat înmulţită la 650 de mii de pensionari şi trebuie să avem bani în buget pentru a le achita.

- Dar poate să trecem în totalitate la sistemul de acumulare, dar nu la cel solidar? Pentru ca omul să poată achita contribuţiile la fondurile sociale pe contrul lui personal, şi, ieşind la pensie, să primească ceea ce a cîştigat pe parcursul vieţii, dar nu ceea ce i se acumulează cu eforturile comune ale actualilor contribuabili? 

- Răspunsul meu vă va întrista. La conferinţă am ascutlat opiniile reprezentanţilor din diferite ţări în acest sens, inclusiv ale celor care au încercat să creeze fonduri de pensii de acumulare. De exemplu, în Kazahstan au fost create 16 fonduri de pensii, iar anul trecut toate 16 au trecut în fondul de stat.

Polonia este lider în această privinţă – aici fondurile de acumulare pentru prima dată au început să funcţioneze, în paralel cu cele de stat. Şi persoana alegea unde să achite contribuţiile. Ulterior, în Polonia transferurile în aceste fonduri s-au redus.

În Rusia au fost multe experimente, România a dezvoltat fondurile de pensii aproape simultan cu Polonia, însă anul trecut deponenţii au primit dreptul de a reveni la fondul de stat.

Sistemul public solidar de pensii a fost iniţiat de Bismarck şi pînă în prezent nimenu nu a inventat nimic mai bun. Acesta este, de fapt, bicicleta sistemului de pensii. Problema constă în faptul că atunci cînd este creat un fond de pensii de acumulare, acolo apar cheltuieli pentru aparatul administrativ, logistică, alte cheltuieli.

La prima etapă, după crearea acestor fonduri, de exemplu, în Polonia, a fost un bum adevărat, oamenii au început să-şi transfere activ contribuţiile în fondurile private. Iar ulterior, din cauza crizei economice, au apărut probleme la executarea obligaţiilor faţă de deponenţii fondurilor nestatale. Iar oamenii suferă din cauza aceasta. Deoarece aici, în sistemul de pensii, este toată viaţa omului.

Astăzi omul e tînăr şi bogat, iar pe urmă, nu dă Doamne, se întîmplă ceva şi vin la noi foşti ambasadori, oameni de cultură şi încearcă să obţină pensii mai mari. Dar pe timpul lor, ei au transferat puţine constribuţii la fondul de pensii, deşi primeau suficient.

Sau se spune că artiştii cunoscuţi primesc pensii mici. Desigur mici, deoarece oficial, artiştii primeau un salariu mic, iar veniturile de bază erau neoficiale. Astăzi nimeni nu vrea să se asigure pentru o sumă mare, iar mîine aceşti oameni vor veni la noi cu cerinţe şi pretenţii. Pensiile nu trebuie confundate cu ajutorul social. Deoarece pensia, obţinută în urma activităţii de muncă, depinde direct de stagiul şi mărimea contribuţiilor transferate.

- Vîrsta de pensionare va fi majorată în viitorul apropiat în Moldova? 

- Din cauza situaţiei social-economice şi demografice din ţară, noi vom fi nevoiţi să continuăm reforma. Va trebui să actualizăm unii parametri ai sistemului asigurărilor sociale şi, în general, nu este exlus că va fi majorată şi vîrsta de pensionare.

- Cum un angajat poate stabili ce pensie va avea? Există vreo formulă de calcul? 

- Fiecare persoană are biografia sa de muncă. Astăzi, pensia se calculează după o formulă ce constă din două părţi. Perioada din 1984 pînă în 1999 – omul aduce certificatele de la locurile anterioare de muncă şi programul de calculator alege 5 ani de lucru cu cele mai bune salarii (60 de luni), în baza cărora se calculează pensia pentru această perioadă.

A doua parte – perioada din 1999 pînă în prezent. În baza de date a CNAS este toată istoria acestei persoane şi ea nu mai trebuie să aducă certificate. Iar dacă din 2015 vom reuşi să trecem la sistemul de calculare a pensiilor în baza registrului, atunci oamenii nu vor mai trebui să caute certificate, arhivele pierdute. Acest fapt va uşura foarte mult procesul de perfectare a pensiei.

Astăzi, mijloacele pentru achitarea pensiilor şi altor plăţi de asigurare socială se formează din două surse: contribuţiile angajatorilor, care achită 23% pentru fondul de salarizare şi contribuţiile angajaţilor, din salariile cărora se reţin 6%.

Potrivit Legii cu privire la sistemul asigurărilor sociale de stat, cota contribuţiilor achitate de către angajaţi trebuie să crească şi să constituie două treimi din tariful comun (de 29%). Însă în 2009 procesul de redistribuire a cotei contribuţiilor a fost sistat, deoarece partenerii dialogului social nu au ajuns la un compromis în problema redistribuirii ulterioare a tarifului social comun.

- Putem spune că drept bază, din 1999 se ia media aritmetică din salariul primit de angajat de atunci pînă în prezent şi din această sumă se ia 42 la sută pentru pensie?

- Nu, nu putem spune aşa, există o formulă ce ţine cont de inflaţie, stagiul de muncă şi alţi coeficienţi. De asemenea, trebuie să menţionăm că, pe parcursul acestor ani, cota contribuţiei individuale a crescut de la un procent pînă la şase procente.

- Adică sînt pensionari care în realitate primesc nu 42 de procente dar mai puţin? 

- Da, în medie, 38 de procente. Mai sînt buletinele medicale, indemnizaţiile pentru copii, biletele pentru sanatoriu, concediile de maternitate, valoarea cărora este exclusă din calcule.

- Cum vor fi calculate pensiile pentru moldovenii care lucrează peste hotare legal şi cei care lucrează ilegal? 

- Fiecare cetăţean are posibilitate de a încheia un contract individual cu Casa Naţională de Asigurări Sociale. Potrivit acestui contract, el trebuie să achite un tarif anual – o dată în trimestru – sau o cumă anuală. De asemenea, există posibilitatea de a se asigura, dacă persoana nu are 5-10 ani pentru stagiu, începînd cu anul 1999. În acest caz, trebuie achitate 5748 de lei pe an pentru includerea în stagiul de asigurare pentru calcularea pensiei de vîrstă. Fiecare care are întrebări le poate adresa specialiştilor pe site-ul CNAS (www.cnas.md).

Republica Moldova a semnat un acord bilateral în domeniul asigurării sociale în baza principiului proporţionalităţii cu 10 ţări: Bulgaria, Portugalia, România, Luxembourg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria. Aflîndu-se în aceste ţări, cetăţenii noştri pot achita pe loc contribuţiile asigurărilor sociale de stat în bugetul social al ţării-gazdă.

În acest cat, la atingerea vîrstei de pensionare, cetăţenii moldoveni obţin dreptul la pensie pentru stagiul de muncă pe teritoriul ambelor state. Pensia se stabileşte şi se achită proporţional anilor, lucraţi în acest ţări. Pensia va fi transferată lunar (sau trimestrial, în cazul Bulgariei şi Estoniei) pe contul personal, deschis la o instituţie bancară la locul de trai al solicitantului.

Totodată, funcţionează acordurile elaborate în baza principiului teritorial cu Rusia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan şi Uzbekistan. În cazul dat, dacă cetăţeanul Moldovei îşi schimbă locul permanent de trai în una din aceste ţări, noi confirmăm stagiul de asigurare (perioada de achitare a contribuţiilor asigurării sociale de stat) realizat pe teritoriul Moldovei, sistăm achitarea pensiei şi trimitem dosarul pe adresa fondului de pensii din alt stat. Mărimea pensiei în acest caz se calculează din salariul mediu lunar al lucrătorului, conform profesiei şi calificării similare cu activitatea de muncă prestată pînă la stabilirea pensiei, de statul pe teritoriul căruia s-a mutat cu traiul.

În încheiere aş dori să reiterez că pensia fiecăruia dintre noi depinde de stagiul şi transferurile efectuate în perioada de muncă. De aceea, este foarte important ca agenţii economici de la noi să conştientizeze rolul lor important în viaţa angajaţilor săi şi a lor personală. Dacă şi ei vor transfera la timp toate contribuţiile şi nu vor ascunde salariul prin plicuri „negre”, atunci şi economia va creşte, şi pensiile vor fi mai mari, iar viaţa se va îmbunătăţi.