23 septembrie 2018, 12:00 Diaspora moldovenească 17324

Tendință inversă: migranții se întorc în Moldova!

Cu toate realitățile și problemele legate de migrație și în ciuda previziunilor pesimiste pentru Moldova și a ireversibilității aparente a acestor procese, în paralel se produce și o tendință inversă.

Astfel, mulți migranți moldoveni nu numai că doresc să se întoarcă, ci și găsesc suficientă voință și energie pentru a face acest lucru. Mai mult, revin cei mai avansați, capabili să dea multe țării, oameni care au cîștigat deja bani în străinătate și îi pot cîștiga și în patria lor, notează Noi.md.

Astăzi cei reveniți pot fi divizați în trei categorii de cetățeni care s-au întors și nu vor să mai plece nicăieri.

Prima categorie – familiile moldovenești, inclusiv mixte (căsătorie cu un cetățean străin). Majoritatea au revenit în țară și au pornit aici afaceri proprii. Noi.md a reflectat de multe ori exemple de afaceri reușite dezvoltate în Moldova de emigranții de muncă. Printre aceștia se numără și familia lui Serghei și Maria Chirinciuc din s. Cărpineni, care au revenit în Moldova după 17 ani de muncă în Italia și au deschis o afacere.

A doua categorie – foștii studenți ai instituțiilor de peste hotare. În cadrul proiectului Noi.md „Nicăieri nu-i ca acasă!" am relatat despre cazuri unice în care tinerii, după mulți ani de studii peste hotare, revin în țară pentru a participa la dezvoltarea ei. Unul dintre aceștia este antreprenorul de succes Maxim Nicula, care ne-a povestit cum a revenit acasă după mulți ani petrecuți peste hotare.

A treia categorie – emigranții care s-au orientat rapid, au comparat realitățile sociale ale vieții în străinătate cu ceea ce au lăsat acasă.

Se știe că la început emigrarea este foarte scumpă și nu fiecare poate suporta costurile ei, în special dacă vorbim despre țări ca SUA și Canada. Decizia de a reveni în patrie este una volitivă și uneori dureroasă pentru cel care este gata să o ia de la început, să revadă și să continue cele pornite anterior în patrie și să nu se sinchisească de faptul că cineva îl va considera un ratat.

Experții Noi.md precizează că, deocamdată, numărul acestora este mic, pe fondalul celor care părăsesc Moldova. Totuși, tendința este evidentă și, conform unor evaluări, va mai spori. Devin tot mai populare istoriile de succes ale familiilor tinere revenite în Moldova, ale studenților-absolvenți ai unor universități de prestigiu, care nu intenționează să mai plece din țară.

Chiar și la această etapă de dezvoltare a țării, cu numeroasele ei probleme, în paralel cu ieșirea populației apte de muncă, statul reușește să întreprindă o serie de acțiuni, prin diferite programe și inițiative, pentru a stimula întoarcerea emigranților moldoveni în patrie. Printre acestea figurează și programul PARE 1+1, diverse planuri de acțiuni ale Guvernului, proiectele Biroului Relații cu Diaspora etc.

De exemplu, Programul de atragere în economie a remitențelor „PARE 1+1" pentru anii 2010-2018 era adresat emigranților de muncă sau rudelor de gradul unu ale acestora, care doresc să investească în deschiderea sau dezvoltarea unei afaceri în Patrie. În cadrul programului businessmenii pot obține un grant de cca 250 de mii de lei conform principiului „1+1": fiecare leu din transferurile bănești investit de emigrantul de muncă în cadrul programului va fi completat cu încă un leu.

Astfel, de la 2010 încoace, în acest fel au fost finanțate prin programul „PARE 1+1" 1246 de întreprinderi. Pînă în prezent, în cadrul programului au fost oferite granturi în sumă de 242,4 milioane de lei, fapt ce a permis atragerea investițiilor în sumă de 767,7 milioane de lei. Statul oferă susținere în realizarea proiectelor investiționale pentru mai bine de 300 de companii. Programul a contribuit la deschiderea a 538 de întreprinderi noi - majoritatea în localitățile rurale, și la crearea a 3200 de locuri de muncă. Participanții la Program au deschis afaceri noi pentru Moldova, cum ar fi cultivarea arborelui de migdal, creșterea struților și a melcilor. 48% dintre antreprenori sînt persoane cu vîrsta de circa 35 de ani, cca 30% sînt femei.

Dar toate acestea încă nu sînt suficiente pentru a obține rezultatul dorit în viitorul apropiat. Lipsește înțelegerea clară a condițiilor în care specialiștii moldoveni pot reveni de peste hotare, numărul lor, profesiile lor, așteptările minime ale lor referitoare la salariu etc. Crearea unei asemenea baze de date despre specialiștii moldoveni care muncesc peste hotare și sînt gata să revină în țară în anumite condiții ar permite Guvernului să meargă în direcția corectă, să-și aprecieze clar posibilitățile, să stabilească prioritățile și sarcinile concrete pentru fiecare departament.

Deocamdată putem doar încerca să înțelegem motivele pentru care oamenii revin acasă. În mare parte, această decizie este luată din următoarele convingeri: odată și odată ei înțeleg că doar în propria țară omul poate fi cu adevărat fericit în sensul deplin al cuvîntului; ei nu doresc ca urmașii lor să aparțină unei alte naționalități; peste hotare nu vei fi niciodată "printre ai tăi", mereu te vei simți străin; în străinătate statutul social al lor și al urmașilor lor va fi mult inferior celui de acasă; ei știu că în Moldova au rămas ceva mai mult de 2 milioane de locuitori și deci țara trebuie salvată cu forțe comune.