Spre compartiment: Istoria
06 iunie 2024, 16:30 Istoria views 9246
Cum arătau simbolurile de stat ale RSS Moldovenești și ce însemnau acestea (FOTO)
06 iunie 2024, 16:30 Istoria views 9246

Cum arătau simbolurile de stat ale RSS Moldovenești și ce însemnau acestea (FOTO)

Este extrem de important ca toți cetățenii Republicii Moldova să cunoască toate etapele istoriei țării lor și să păstreze amintirea faptelor bune care au avut loc întotdeauna pe acest ținut. Este important să cunoaștem simbolurile de stat în diferite perioade de timp, istoria apariției lor. Una dintre etapele istoriei țării noastre este crearea RSS Moldovenești.

După cum știți, la 2 august 1940, la cea de-a VII-a sesiune a Sovietului Suprem al URSS, a fost adoptată Legea privind formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. La 10 februarie 1940, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura întîi a adoptat Constituția (Legea fundamentală) a RSS Moldovenești, în articolul 122 al căreia era descrisă stema de stat a RSSM:

”Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă ”Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă – în limba moldovenească «Proletari din toate țările, uniți-vă!». În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri.”

E de remarcat faptul că stemele republicilor uniunii sovietice erau compozițional identice, toate erau alcătuite neapărat dintr-o stea cu cinci colțuri, o coroană de cereale și o seceră și un ciocan încrucișate, unele aveau figuri care caracterizau dezvoltarea economică sau caracteristici ale naturii fiecărei republici. Noul simbolism oficial era destinat în primul rînd să reflecte "idealurile constructorilor comunismului". Era un fel de "amestec colectiv" de simboluri agroindustriale care nu reflectau esența popoarelor republicilor pe care le reprezentau aceste simboluri. Steagurile republicilor URSS, de asemenea, inițial se asemănau, ca frații gemeni, și reprezentau pînze roșii, singura caracteristică distinctivă fiind numele abreviat al republicii, realizat în vopsea de aur în colțul din stînga sus. De la mijlocul anilor 1930, alături de el au apărut ciocanul și secera și steaua roșie. Simplitatea designului își găsea explicația în ideologie, steagul comunist trebuia să fie roșu, astfel încît orice abatere de la culoarea roșie este considerată o abatere de la ideologie.
Primul drapel al RSSM a fost definit în articolul 123 din Constituția RSSM din 10 februarie 1941:
”Drapelul R.S.S. Moldovenești constă dintr-o pînză roșie cu imaginea secerii și ciocanului de aur și a literelor de aur “R.S.S.M.” în colțul de sus, lîngă lance. Proporția dintre lățimea și lungimea lui e de 1:2”.

După Marele Război Patriotic, chiar și conducerea țării a început să se rușineze de o astfel de monotonie. Poate că acest lucru a fost influențat de integrarea treptată a URSS în viața internațională, în restul lumii fiecare țară folosea propriile culori, iar variația steagurilor era un fenomen obișnuit. La sfîrșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950, au fost efectuată reforma steagurilor republicilor uniunii. Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS "cu privire la steagurile de stat ale republicilor uniunii" din 20 ianuarie 1947 a aprobat fundalul roșu dominant, ciocanul și secera și steaua roșie cu cinci colțuri ca atribute obligatorii ale steagurilor, dar a permis utilizarea altor culori și simboluri suplimentare pentru a reflecta caracteristicile naționale ale republicilor. Cu toate acestea, în general, toate steagurile au fost executate din nou conform aceluiași canon. Practic, niciunul dintre steaguri nu avea imagini suplimentare, cu excepția dungilor colorate și a ornamentelor simple. Cînd a fost conceput steagul sovietic moldovenesc, au fost propuse mai multe variante, inclusiv tricolorul: culoarea roșie, o dungă verde care simboliza stejarul și un ornament galben pe acest fundal, similar cu steagul sovietic belarus.
Dar Moscova nu l-a aprobat. Pentru că oamenii de știință nu au putut ajunge la un acord care ornament este cu adevărat moldovenesc. Acest lucru, potrivit experților, a fost singurul motiv. Ne-am oprit la pînza roșie cu o dungă verde.
Noul drapel al RSS Moldovenești a fost aprobat prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 31 ianuarie 1952. Ulterior, acest drapel a fost descris în articolul 168 din Constituția RSSM din 1978:
„Drapelul de stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este un panou dreptunghiular roșu cu o dungă verde în mijloc pe toată lungimea steagului cu imaginea în colțul părții roșii superioare a panoului, la arbore, o seceră și un ciocan de aur și deasupra lor o stea roșie cu cinci colțuri, încadrată de un chenar de aur. Banda verde este o pătrime din lățimea steagului. Raportul dintre lățimea steagului și lungimea sa este de 1:2"

În concluzie, trebuie subliniat faptul că stema RSSM cu imaginea secerii și ciocanului, cu inscripții în limbile rusă și moldovenească, precum și steagul RSSM, un fundal roșu cu o dungă verde în mijloc, nu au nimic condamnabil și ofensator pentru conștiința națională și statală a moldovenilor. Aceste simboluri heraldice unificate și politizate pur și simplu nu sînt moldovenești, deoarece au ignorat complet simbolistica tradițională de stat moldovenească, succesiunea istorică a poporului moldovenesc. Impuse politic, aceste simboluri au făcut însă parte din viața spirituală a Republicii Moldova între anii 1941 și 1990.

Sursa: noi.md

Cuvinte cheie:

istoria , Steag , drapel , simbol

Comentarii

 (0)
Comentează
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Votează Rezultate
Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1614
Populația:
656 locuitori

Roşietici este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Roşieticii Vechi, Roşietici și Cenuşa. Satul Roșietici este situat la o distanță de 15 km de orașul Florești și la 145 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 656 de oameni. Satul Roșietici a fost atestat documentar în anul 1614.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.
Foto
Audio
Video
Publicații
Documente