Domnul Moldovei – stăpîn și conducător al țării
Şeful statului, conducătorul Ţării Moldovei era domnitorul/domnul. „Domnitorii Moldovei, — afirma D. Cantemir, — nu erau nici unuia (dintre principii creştini) mai prejos în privinţa puterii şi dreptului pe care-1 aveau asupra supuşilor săi”.
După cum menţionează în diferite locuri С. С. Giurescu, separarea puterilor este o idee modernă. Semnificaţia ei este simplă: cel care cîrmuieşte/stăpîneşte nu are dreptul să judece, iar cel care judecă nu trebuie să facă legi. În perioada de statornicire a Statului Moldovenesc — secolele XIV-XV, ca şi în întreaga Europă, era cu totul altă situaţie: regele, ducele, ţarul, iar în Moldova ̶ domnitorul — una şi aceeaşi persoană era şi cîrmuitor şi judecător, şi supraveghetor al executării poruncilor şi hotărîrilor suveranului. Prin primul său hrisov, semnat la 11.02.1400, domnitorul Moldovei se intitulează: „Милостью божию Александр воевода, господарь Земли Молдавской” ̶ din mila lui Dumnezeu Alexandru voievod, domn (= stăpîn, suveran) al Ţării Moldovei. Astfel se va intitula Alexandru cel Bun în 87 din cele 91 de documente semnate de el şi păstrate, înrădăcind titulatura deosebită a suveranilor Moldovei: „господарь Земли Молдавской”, care va fi însuşită de cancelariile Europei şi a Rusiei.
Titlul de voievod înseamnă că domnitorul Moldovei era comandantul suprem al armatei. El organiza planul de luptă, precum Ştefan cel Mare la Baia şi Vaslui, conducea oastea la luptă, participa nemijlocit la bătălii. Indiferent de aptitudinile militare, domnitorii Moldovei în veacurile XIV-XV luau parte la bătălii. Au existat şi excepţii: participarea moldovenilor la luptele de la Grunwald, Marienburg, Bătălia de la Lenţeşti în care oastea moldoveană condusă de vornicul Boldur a învins invadatorii poloni.
Formula tradiţională în toate documentele semnate de domnitorii Moldovei „dei gratia”, (божией милостью, din mila lui Dumnezeu) se datorează providenţialismului – concepţie dominantă în veacurile mijlocii, conform căreia „destinele statelor şi ale popoarelor, apariţia, creşterea, decăderea şi pieirea lor sînt determinate de „atotputernicul Dumnezeu”. Pe de altă parte, folosirea acestei sintagme în titulatura domnitorilor Moldovei, întîi de toate în cele cu destinaţie externă, avea şi o motivaţie pur moldovenească. Deşi, în virtutea împrejurărilor, domnitorii moldoveni au fost constrînşi să se recunoască vasali ai Poloniei, Ungariei sau Porţii Otomane, dînşii în actele omagiale subliniau: „господарь Земли Молдавской, милостью божией” — din mila lui Dumnezeu, nu din îngăduinţa oricărui suveran străin. În actul omagial depus regelui Wladislaw al Poloniei la 12.03.1400 Alexandru cel Bun „făgăduieşte să slujim... pe iubitul nostru domnitor Wladislaw, Craiul Poloniei...”, dar rămîne „воевода молдавский божией милостью”. O astfel de politică permitea domnilor să manevreze între puterile din regiune, să evite conflictele militare inutile și să dezvolte statul, să mențină suveranitatea țării.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1723
- Populația:
- 1461 locuitori
Baroncea este un sat şi comună din raionul Drochia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Baroncea Nouă și Baroncea. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Drochia și la 177 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1461 de oameni. Satul Baroncea a fost menționat documentar în anul 1723.
Comentarii
(0)