05 martie 2024, 11:30 Istoria 113574

Cutremurul din 1977 – reconstrucția (Foto)

La 5 martie 2023 s-au împlinit 47 de ani de la unul dintre cele mai puternice cutremure din memoria generațiilor de vîrstă înaintată și mijlocie de locuitori ai Moldovei.

Acesta s-a produs la ora 22:22 ora locală (pe atunci și ora Moscovei). La acel moment, canalul central de televiziune difuza Campionatul Mondial de Patinaj Artistic de la Tokyo. În timpul evoluției perechii Irina Moiseeva – Andrei Minenkov (care au devenit campioni la dans pe gheață), la Chișinău s-a produs un cutremur.

Epicentrul seismului a fost în Carpați. Cel mai mult a suferit capitala Republicii Socialiste România – București. Acolo au decedat 1578 de persoane, dintre care 90% la București, 33 de blocuri multietajate s-au prăbușit. Valul a ajuns și la Moscova, unde oscilațiile scoarței terestre au ajuns la 3 grade pe scara Richter. La Chișinău s-au înregistrat 7,2 grade. Timp de trei zile au avut loc 123 de cutremure cu magnitudinea de 1-4 grade. În timpul celui mai puternic dintre ele, la Chișinău a murit o persoană, iar altele cîteva zeci au fost rănite.

Iată ce scria pe 5 martie ziarul „Chișinău. Gazetă de seară" în articolul „Un puternic cutremur la Chișinău":

„La patru martie, aproximativ la ora 22:30, locuitorii orașului au simțit un puternic cutremur cu magnitudinea de 7 grade. Victime și prejudicii serioase nu s-au înregistrat. A fost creată o comisie pentru lichidarea consecințelor cutremurului. S-a anunțat că toate serviciile locativ-comunale și cele ale asigurărilor de stat din oraș vor lucra și în zilele de odihnă."

Despre probabilitatea producerii unui cutremur puternic, liderii republicii – prim-secretarul Comitetului Central al PCUS din Moldova, Ivan Bodiul, și președintele Sovietului de Miniștri al RSSM, Semion Grossu – au fost anunțați încă în octombrie 1976, însă ei nu au acordat acestui fapt nicio importanță. Deja pe 5 martie, seismologului principal al republicii, Anatol Drumea, i s-a oferit așa-numitul telefon "roșu" – din trei cifre, guvernamental.

În noaptea de 5 spre 6 martie, a fost creată o comisie de stat pentru evaluarea pagubelor provocate de cutremur și eliminarea consecințelor acestuia. Potrivit datelor comisiei, pagubele totale s-au ridicat la 16,3 milioane de ruble (21,7 milioane de dolari SUA la rata din 1977). Pe 11 martie, a fost emis un ordin al Sovietului de Miniștri al URSS privind alocarea sumei necesare pentru reconstrucția republicii.

De fapt, foștii conducători citează cifre diferite. Gheorghe Gorincioi, cunoscut mai mult ca fost președinte al CCA decît ca activist de partid, în cartea sa „RSSM de la Leonid Brejnev la Ivan Bodiul. Cronici despre epocă şi oameni", numește cifra de 28 de milioane de ruble. Grigore Eremei, prim-vicepreședinte al Sovietului de Miniștri al RSSM, în memoriile sale „Fața invizibilă a puterii", scrie despre suma totală de 150 de milioane de ruble. In fiecare zi, în Moldova veneau 450 de mașini cu materiale de construcție.

Victimelor li se acordau credite de 1500 de ruble pentru construcția de locuințe private. Jumătate din sumă era acoperită de stat, a doua parte, începînd cu al treilea an, timp de 12 ani, o achitau cetățenii.

În orice caz, au fost alocate sume colosale, dar și volumul de lucrări de reconstrucție era enorm. Pe lîngă restaurarea clădirilor distruse de cutremur, au fost construite altele noi. Rezoluția Comitetului Central al PCUS și Consiliului de Miniștri al URSS, de la 31 mai 1977, „Cu privire la metodele de eliminare a consecințelor cutremurului din RSS Moldovenească" prevedea construirea în 1978-80 a 145.600 de metri pătrați de locuințe sau a 4055 de apartamente de 36 de metri pătrați fiecare. Totodată, urmau a fi edificate școli de 19.200 de locuri sau 30 de școli de 640 de locuri, grădinițe de 3200 de locuri, spitale cu 1530 de paturi, policlinici pentru 1900 de vizite, case de cultură la Cahul și Ungheni de 1500 de locuri fiecare, biblioteci la Vulcănești și Leova, teatrul „Luceafărul" pentru 500 de spectatori, teatrul din Bălți – de 700 de locuri, Institutul de Arte din Chișinău, de 5000 de metri pătrați.

Dar republica nu a putut valorifica toate mijloacele, ci numai 63%.

Moldova sovietică era ajutată de oameni sosiți din toate republicile Uniunii. Una dintre clădirile emblematice apărute în cadrul reconstrucției de după cutremur este cea cu 9 etaje cu ornament oriental, situată în sectorul Rîșcani al capitalei, care găzduiește magazinul „Tașkent". Aceasta fost înălțată de constructori uzbeci. Chișinăul și Tașkentul erau orașe înfrățite. Uzbecii știau ce înseamnă dezastru natural și consecințele lui. Pe 26 aprilie 1966, și în Uzbekistan a avut loc un cutremur devastator. Din cauza adîncimii mici de focalizare, acesta a provocat oscilații ale scoarței terestre de 8-9 grade. Republica, de asemenea, a fost reedificată de întreaga țară.

Arhitecții și inginerii sovietici și-au făcut concluziile după cutremurul din 1977. Astfel, au fost susținute numeroase teze de disertație în domeniul ingineriei seismice, a început proiectarea și construcția masivă a construcțiilor din beton pentru zonele seismice, cum ar fi clădirile înalte de pe strada Păcii de la Botanica.