18 august 2014, 11:44 Istoria 31014

Tracii - cel mai mare neam din lume

Cel mai vechi popor din spaţiul carpato-balcanic amintit în relatările autorilor antici au fost tracii, un popor de origine indo-europeană a cărui etnogeneză s-a petrecut la sfîrşitul mileniului III – începutul mileniului II î.Hr. în spaţiul nord balcanic în vecinătate de alte populaţii indo-europene cum ar fi strămoşii hitiţilor, a italicilor, proto-balto-slavilor etc.

Tracii locuiau pe un vast teritoriu ce cuprindea spaţii întinse de la Marea Egee şi Peninsula Anatolică – la sud, pînă la Carpaţii Nordici şi cursul superior al Nistrului – la nord, de la Dunărea de Mijloc şi podişul Moraviei – la vest, pînă la Marea Neagră şi gurile Niprului – la est.

La sfîrşitul mileniului II-lea î.Hr. şi la începutul mileniului I î.Hr., tracii populează o mare o parte a Peninsulei balcanice, constituind, totodată, majoritatea populaţiei şi în multe insule ale Mării Egee: Samotrace, Naxos, Tasos, Lemnos, Cos, Lesbos. De asemenea, tracii sînt atestaţi în Asia Mică unde au contactat cu hittiţii, troienii si alte populaţii indo-europene înrudite din regiune.

Datorită unor particularităţi de ordin lingvistic şi a culturii materiale, vastul areal tracic este divizat de lanţul Munţilor Balcani (Haemus) în două mari părţi: tracii de nord şi tracii de sud. Autorii antici menţionează circa o sută de comunităţi tracice. Printre tracii de sud cei mai cunoscuţi erau: odrisii, beşii, bitinii, ciconii, edonii, iar printre tracii de nord: geţii (mai tîrziu dacii), tyrageţii, crobizii, tribalii, costobocii, carpii etc.

Herodot aminteşte că neamul tracilor este cel mai mare din lume după cel al inzilor. Tracii erau o populaţie sedentară, avînd drept principalele preocupări agricultura, creşterea vitelor, viticultura şi mineritul. Ei erau cunoscuţi ca aprigi războinici, caii şi armele lor erau vestite în antichitate.

Prima menţiune a tracilor aparţine lui Homer. Poemele homerice menţionează două neamuri trace – sintii şi ciconii – ca aliaţi ai troienilor, precum şi numele unui rege al tracilor Resos.

Limba tracilor făcea parte din marea familie a graiurilor indo-europene, fiind înrudită cu limbile protoitalice, proto-balto-slave şi iraniene.

Pe parcursul întregii antichităţi, tracii nu s-au unit într-un singur stat, fiind împărţiţi în mai multe comunităţi politico-militare.