27 octombrie 2024, 09:30 Sărbători şi obiceiuri 111402

Sărbătoarea Sf. Paraschiva - ocrotitoarea Moldovei

Cea de-a doua sărbătoare importantă а lunii octombrie, ale cărei reminiscenţe au ajuns pînă în zilele noastre, este Vinerea Mare sau Paraschiva (a nu se confunda cu Vinerea patimilor din preajma Paştelui) din 14/27 octombrie.

Ca şi alte sărbători calendaristice tradiţionale ziua aceasta are atît substrat păgîn, cît şi creştin. Pînă la noi au ajuns anumite momente ale sărbătorii, care erau consacrate Venerei. În mitologia romană Venera era considerată zeiţa primăverii, a vegetaţiei. Zeiţei i s-a consacrat o zi a săptămînii – Vineri, care era cea mai mare sărbătoare a săptămînii, după ziua de duminică. În limba greacă „Παρασκευή” nu înseamnă altceva decît „a cincea zi a săptămînii”, adică vineri. De aici şi denumirea de Paraschiva, precum şi numele, respectiv de femeie.

Chipul complex al Paraschivei include în sine noţiunea de vlagă sfîntă a pămîntului. Mai mult decît atît, apa pămîntului şi Paraschiva sînt identice. Despre acest lucru ne mărturisesc legendele despre icoanele Paraschivei, care nu se ştie cum şi de ce apar în izvoare şi ape stătătoare.

Venera – Paraschiva era în mitologia păgînă şi ocrotitoarea vitelor. Ziua de 14/27 octombrie este şi astăzi considerată − început al iernii pentru îngrijitorii de vite.

În primele secole ale creştinismului a apărut obiceiul de a marca vinerea prin postire, căci după cum spune legenda în această zi a fost răstignit Hristos. În legătură cu aceasta a luat naştere şi chipul mitologic creştin al muceniciei numite şi Vineri sau Paraschiva. Altă legendă povesteşte că Paraschiva era o orfană sărmană, dar bună la inimă. Din cele ce avea, împărţea tot celor săraci. Ea este canonizată mai tîrziu, fiind numită cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea femeilor.

Prin urmare sărbătoarea Sfintei Paraschiva de azi cumulează trăsăturile unei străvechi divinităţi a naturii, devenită ulterior zeiţă a dragostei, precum şi elemente din sărbătoarea străveche precreştină a Sfintei Vineri, dar şi din cultul Maicii Domnului.

Moaştele Sfintei Paraschiva au ajuns la Iaşi în 1641 pe vremea domnitorului Vasile Lupu, fiind depuse la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfinta Paraschiva (Sfînta Vineri în popor) este considerată ocrotitoarea Moldovei şi a Bucovinei, creştinii cred în puterea moaştelor ei de a face minuni.

Cultul Venerei – Paraschiva a căpătat o răspîndire largă în rîndurile creştinilor. În cinstea cuvioasei Paraschiva s-au construit capele, s-au instalat cruci la întretăierea drumurilor. Chipul ei este zugrăvit pe icoane.

Astăzi revenim treptat la tradiţiile sărbătorii sfintei Paraschiva, ca şi ale altora, la fel de frumoase, interesante şi folositoare în special pentru generaţia în creştere.