|
Moldova și Ungaria în epoca lui Ștefan cel Mare
Biruinţa strălucită a oastei moldovene condusă de Ştefan cel Mare în lupta de la Baia (1467) a fost primul act de confirmare, în aria europeană, a autorităţii lui Ştefan şi a ţării sale Moldova.
În deceniile următoare relaţiile moldo-ungare, între Ştefan al III-lea al Moldovei şi Matei Corvin al Ungariei, se vor călăuzi de alte interese, desfăşurîndu-se pe alt făgaş. Dorind să aibă prietenie şi înţelegere cu vecinii, Ştefan a propus să încheie pace stabilă (prin intermediul regelui polon) cu Matei Corvin, căruia suveranul moldovean îi cerea despăgubiri pentru daunele aduse ţării sale în 1467. Dar nu s-au putut înţelege.
În timp ambele ţări au făcut paşi semnificativi spre îmbunătăţirea relaţiilor moldo-ungare. Printr-o diplomă din 20.01.1473 regele ungar, dă asigurări negustorilor moldoveni pentru afacerile lor de comerţ în oraşele Bistriţa, Braşov, Cluj şi Sibiu din Transilvania. La rîndul său, Ştefan cel Mare semnase (3.01.1472) un privilejiu comercial acordat braşovenilor.
Prin salvconductul (document de liberă trecere) din 10 iulie 1475 dat de Ştefan, toţi negustorii din Ungaria erau „Slobozi să vină în bună voie şi fără zăbavă cu toată marfa lor şi să vîndă şi să cumpere slobod şi în bună voie şi fără piedici şi fără pagubă, fie pe vreme de pace, fie pe vreme de răzmeriţă”.
Politica externă a lui Ştefan al III-lea era dictată de situaţia geografică, de conjunctura geopolitică, de posibilităţile reale ale ţării. Domnind într-o ţară ce avea la vest, nord-vest şi nord-est vecini puternici, care nu-şi ascundeau poftele teritoriale, ameninţată şi atacată din sud-vest de turci şi valahi, Ştefan cel Mare trebuia să manevreze diplomatic cu mare atenţie şi iscusinţă.
Că Ştefan se folosea cu iscusinţă de veleităţile vecinilor săi, ne-o demonstrează actul din vara anului 1489, prin care Matei Corvin da în posesiunea Moldovei cetatea Ciceu şi Cetatea de Baltă din Transilvania cu domeniile lor. Cetăţile în care Ştefan a numit pîrcălabii săi erau cedate domnului Moldovei drept compensaţie pentru pierderea Chiliei şi a Cetăţii Albe, ocupate de turci şi valahi în 1484.
- Guvernul organizează Tîrgul locurilor de muncă
- MAE își exprimă regretul profund în legătură cu decesul unei cetățence a țării noastre în urma atacu…
- O moldoveancă, ucisă în atacul terorist din Tel Aviv
- Au fost făcut publice detaliile operațiunii de evacuare a cetățenilor moldoveni din Liban
- Anunț important al Ambasadei Republicii Moldova în Israel
- Update: Cîți moldoveni au cerut să fie evacuați din Liban
- Planeta a început să trăiască într-o altă dimensiune
- Această plantă face parte din rândul celor mai remarcabile ierburi tămăduitoare!
- Minunea arhitecturală a Indiei — vechiul puț Rani-ki-vav (+Foto)
- Cel mai înfricoșător lucru pentru un om este să devină un adormit cu ochii deschiși – Suhomlinski
- În Norvegia, numărul mașinilor electrice a depășit pentru prima dată numărul autoturismelor pe benzi…
- Stejarul de 900 de ani se află în parcul Fredville din Marea Britanie
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraş
- Prima atestare:
- 1562
- Populația:
- 8765 locuitori
Briceni este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Briceni. Amplasat în valea formată de rîuleţele Lopatnic şi Vilia, la frontieră cu Ucraina, oraşul Briceni este situat la o distanţă de 230 km nord de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 8765 de oameni. Prima atestare a localităţii Briceni datează din anul 1562, la acea dată fiind un mic sătuc cu numele Adicăuţi din ţinutul Hotin, pe care Despot vodă îl dăruia lui Vartic.
Comentarii
(1)