![]() |
Letopiseţele Moldovei - cele mai vechi cronici din Europa de Sud-Est
Anume în Moldova, nicăieri în altă parte a Europei de Sud-Est, au fost scrise - de acum în veacul XV-XVI - primele lucrări istorice propriu-zise - letopiseţele moldo-slavone, care au pus temelia istoriografiei moldoveneşti, prefigurînd, în mod firesc, calea aparte a istoriei scrise a Moldovei.
Cele 12 istorii ale Moldovei (inclusiv Pisania de la Războieni, 1496), de la Letopiseţul anonim al Moldovei (zis odinioară „de la Bistriţa”), 1359-1507, pînă la Cronica moldo-slavonă a lui Azarie (1551-1574), dintre care trei destinate circuitului istoriografic european: Cronica moldo-rusă (1359- 1504), Cronica moldo-germană (1457-1499), Cronica moldo-polonă (1352-1564) unice ca fenomen şi valoare, constituie baza tradiţiei culturale moldoveneşti. „De la Teoctist (mitropolit al Moldovei pe la mijlocul veacului XV) porneşte un şir neîntrerupt de cărturari de slavoneşte pe un timp cînd în Valahia necontenitele lupte pentru domnie opreau orice silinţi spre lumină, spre artă” (N.Iorga, 1925). Primele lucrări consacrate istoriei Moldovei sînt de pe vremea lui Ştefan cel Mare al Moldovei, care „a determinat, prin faptele sale de arme, începutul literaturii istorice moldoveneşti în limba slavonă”.
Comoara cultural-istorică, ştiinţifică moldovenească de nepreţuit - istoriile (letopiseţele) lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce în limba moldovenească, opera fundamentală a lui Dimitrie Cantemir Descrierea Moldovei (în limba latină), monografia istorico-etnologică De neamul moldovenilor a lui Miron Costin, alte creaţii ale eruditului logofăt au afirmat numele Moldovei şi al moldovenilor în ansamblul european al realizărilor cultural-istorice, ştiinţifice.
Cronografia moldo-slavonă a fundamentat şi a certificat caracterul aparte, de sine stătător al Statului Moldovenesc şi al moldovenilor, individualizînd şi situînd pe o poziţie mult avansată, în raport cu alte ţări din preajmă, istoria scrisă a Moldovei, realizările culturale ale poporului moldovenesc. Potrivit concluziei savanţilor moldoveni, „Letopiseţele moldo-slavone împreună cu cărţile bisericii şi cu povestirile apocrife au pus fundamentul acelei tradiţii culturale moldoveneşti, care-i deosebeşte pe promotorii ei de reprezentanţii culturii altor popoare”.
Valerii Catruc: "Este important să menții o conexiune cu natura. Aceasta este sursa de putere, inspi…
Moldova și topul celor mai puternice pașapoarte
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Valerii Catruc: Este important să menții o conexiune cu natura. Aceasta este sursa de putere, inspir…
- Elefanții cunosc verbele. Anterior, oamenii de știință credeau că ei cunosc doar substantivele.
- Prezentarea site-ului Ecology.md
- Noi imagini ale Pământului de la sateliții meteorologici GOES
- Peșteri de gheață (+Foto)
- Nimeni nu l-a văzut vreodată în viață: ce creatură a fost aruncată la malul oceanului în Noua Zeelan…
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1515-1525
- Populația:
- 2098 locuitori
Tohatin este un sat şi comună din municipiul Chișinău. Din componenţa comunei fac parte localităţile Buneţi, Tohatin și Cheltuitori. Localitatea se află la distanța de 6 km de municipiul Chișinău. La recensămîntul din anul 2004 populaţia satului constituia 2098 de oameni. Satul Tohatin a fost menționat documentar între anii 1515-1525.
Comentarii
(2)