Răzvan şi Vidra
Astă simţire ciudată, ce-l îndeamnă să dorească
Jos la picioarele sale toată lumea s-o privească!...
VIDRA
Şi numai tu ca un munte ce primeşte cel dintăi
Mândrul soare, pe când noaptea stă culcată peste văi!...
RĂZVAN
O, da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu grămadă
Voieşte movile de-aur numai la dânsul în ladă!
(Sbierea scoate capul prin uşa din fund.)
Însă rana braţu-mi arde... O săgeată cu venin!
SBIEREA
(înaintând)
Vindeţi? Dacă daţi mai ieftin, eu plătesc acum peşin...
CÂNTUL V - MĂRIREA
"Aşa s-a plătit şi lui Răzvan răul ce-i făcuse şi el lui Aron-vodă..."
Miron Costin, cap. II
FEŢELE:
RĂZVAN, hatman moldovenesc
VIDRA
RĂZAŞUL
BAŞOTĂ
TĂNASE
VULPOI
SBIEREA
ŞOLTUZUL
UN COPIL, MAI MULŢI CĂPITANI ŞI TÂRGOVEŢI.
Palatul lui Răzvan la Iaşi.
(Răzaşul şade gânditor, fluierând o doină, cu capul plecat pe mână. Afară se aud din depărtare împuşcături de tun.)
VULPOI
(intrând)
Bună ziua, căpitane!
RĂZAŞUL
Ziua rea, nu ziua bună!
Unde vezi tu bunătate, când tot fulgeră şi tună?
Măi, Vulpoiule, nu-i bine...
VULPOI
Te prea poftesc mai întăi
Să te-nveţi a nu-mi mai zice nici "Vulpoiule", nici "măi"!
Sunt căpitan ca şi tine, şi nu-s căpitan degeaba: