Ciutac Victor
Victor Ciutac s-a născut la 2 ianuarie 1938, în satul Şirăuţi, lîngă Lipcani, unde absolveşte şcoala medie. A continuat studiile (1960-1964) la Facultatea de teatru şi film, a Institutului de Arte din Chișinău, în clasa maestrului Valeriu Cupcea. I-a avut colegi pe Veniamin Apostol, Margareta Ureche, Dina Cocea, Vitalie Rusu, Mihai Curagău ş.a. Şi-a început cariera artistică pe scena Teatrului ”Vasile Alecsandri” din Bălţi, iar din 1964 activează la Teatrul dramatic ”A.S.Pușkin” din Chișinău. Victor Ciutac a realizat o galerie de roluri remarcabile în spectacolele teatrale “Tata”, “Abecedarul”, “Pomul vieţii” după piesele lui Dumitru Matcovschi, de asemenea, “Io, Ştefan-Voievod”, “Zbor deasupra unui cuib de cuci”, “Asociaţia femeilor emancipate din Belgrad” ş.a. În 1980 artistul devine Laureat al Premiului Naţional, iar în 1991 i se conferă titlul de Artist al Poporului. Dupa reorganizarea teatrului „A.S. Puşkin”, Victor Ciutac este directorul artistic al Teatrului studio ”Mihai Eminescu”, după reorganizarea căruia, în 1994, în Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu”, devine aici director artistic. Talentul şi munca neobosită îl transformă într-un maestru al scenei şi al ecranului, realizînd roluri minunate. A debutat în cinematografie în 1966, în filmul lui Emil Loteanu “Poienile roşii”. Victor Ciutac a colaborat cu regizori de marcă: Emil Loteanu, Valeriu Gagiu, Vlad Ioviţă. Bogata sa filmografie conţine pelicule antologice precum Lăutarii (1971), Ultimul haiduc (1972), Dimitrie Cantemir (1973), Podurile (1973), Bărbaţii încărunţesc de tineri (1974), Calul, puşca şi nevasta (1975), Povestea lui Făt-Frumos (1977), Trecea o lebădă pe ape (1982), Dansul efemer al dragostei (1988), etc. A creat 70 de roluri în teatru şi circa 50 de roluri în filme reprezentative pentru cinematografia naţională. În calitate de regizor, V. Ciutac a montat spectacolele Masa de sărbătoare de A. Gondiu (1986), Ifigenia de Aulis de Euripide (2002). Ultimul său rol în teatru a fost în spectacolul lui D. Matcovschi Tata, dar nu în regia lui Veniamin Apostol, ci a lui proprie (1999). Valeriu Cupcea îl caracteriza ca pe ”actorul care nu ştie, nu înţelege să se cruţe cînd este vorba de artă, de creaţie”. Victor Ciutac a desfăşurat şi o activitate didactică în cadrul Institutului de Arte din Chișinău, printre discipolii lui fiind Nicolae Ghereg, Valeriu Avornic, Veta Ghimpu-Munteanu, Valentina Volcov etc. Victor Ciutac a părăsit scena Teatrului Naţional din Chișinău în 2004, după 45 de ani de carieră actoricească. Stabilit la Iaşi împreună cu familia, artistul, în ultimii ani de viaţă, s-a dedicat scrisului. Victor Ciutac este autorul a două volume, “Exilaţi în umilinţă” şi “Povestiri de-acasă”, care radiografiază zbuciumul basarabenilor, destinul unui om şi al unui artist în căutarea identităţii şi drama unui „spaţiu căzut din istorie”.Romanul Exilaţi în umilinţă, a fost distins cu Premiul ”A. Mateevici” din partea Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi.Cunoscutul actor de teatru şi cinema, a încetat din viaţă la 18 ianuarie 2009. Victor Ciutac a fost înmormîntat la cimitirul ”Sfîntul Pavel” din Iaşi. |
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1859
- Populația:
- 138 locuitori
Hîrtop este un sat din cadrul comunei Scumpia, raionul Făleşti. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Fălești și la 138 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 138 de locuitori. Satul Hîrtop a fost menționat documentar în anul 1859.