![views](/assets/images/bg/eye_orange.png)
![]() |
![views](/assets/images/bg/eye_orange.png)
Misterul vechiului conac
Anul trecut, una dintre cele mai frumoase clădiri din Chișinău – vila urbană Herța-Kligman, cunoscută ca Muzeul Național de Artă – a împlinit 120 de ani. Oricine trece pe bulevardul Ștefan cel Mare, nu poate să nu observe acest imobil, altă data elegant, iar azi – dărăpănat, și să nu se întrebe: ce este acum în el? Și cît timp se va mai afla în această stare?
Casa armatei … «ministerul Basarabiei»… muzeu
În a.1898 avocatul chișinăuian Moisei Kligman a construit, pe locul clădirii standard pe care o achiziționase, o casă cu un etaj, cu o fațadă asimetrică rafinată (bd. Ștefan cel Mare, 113). Intrarea, împodobită de două coloane ionice, era nu pe centru, da pe dreapta, dar echilibrată armonios de arhitectura fațadei, de-a lungul căreia, între ferestrele cu cornișe sculptate, erau plasate columne – ecou al coloanelor de la intrare.
Ulterior – în a.1903 – alături, pe locul orfelinatului care exista din a.1845 fiind întreținut de moșierul Iorgu Balș, și-a construit o casă consilierul titular Vladimir Herța (bd. Ștefan cel Mare, 115). Această familie a avut o soartă destul de interesantă. Era foarte bogată, și toate speranțele ei țineau de fiul Vladimir. Însă el s-a îndrăgostit nebunește de o artistă de operă, cu care nu numai că s-a căsătorit oficial, ci a plecat după ea în Italia. Părinții nu și-au iertat vlăstarul pentru fapta nesăbuită și l-au dezmoștenit. Împăcarea lor s-a produs după a.1917 - Vladimir Herța, revenit la Chișinău, a fondat Partidul național al puterii și chiar a fost ales primar de Chișinău. A decedat în a. 1924 și a fost înhumat la Cimitirul armenesc.
Specialiștii presupun, că proiectul casei i Herța aparține austriacului Henric Lonski (arhitectul clădirii Adunării Nobiliare) . Clădirea, cu proeminențe în față și acoperită cu cupole de forme bizare, era elegantă ca un tort festiv. Decorațiunile - turnări ornamentate, vaze de-a lungul părții de sus a fațadei, decorate din belșug cu basoreliefuri cu modele florale și figuri alegorice, completau imaginea. Și interiorul clădirii avea numeroase elemente decorative - tavanele și pereții erau pictați cu fresce cu subiecte mitologice și bogat decorate cu ornamente din stuc aurit.
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Prezentarea site-ului Ecology.md
- Noi imagini ale Pământului de la sateliții meteorologici GOES
- Peșteri de gheață (+Foto)
- Nimeni nu l-a văzut vreodată în viață: ce creatură a fost aruncată la malul oceanului în Noua Zeelan…
- Sfaturi înțelepte de la academicianul Likhaciov
- Cu cât viața este mai simplă, cu atât este mai bună! (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1677
- Populația:
- 838 locuitori
Ghelăuza este un sat şi comună din raionul Străşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Saca și Ghelăuza. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Strășeni și la 35 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 838 de oameni. Satul Ghelăuza a fost menționat documentar în anul 1677.
Comentarii
(0)