10 ianuarie 2023, 15:00 views 1637
Alexandru Odințov: „Locuitorii str. Calea Ieșilor sînt împotriva continuării str. Mesager prin parcul La Izvor”
10 ianuarie 2023, 15:00 views 1637

Alexandru Odințov: „Locuitorii str. Calea Ieșilor sînt împotriva continuării str. Mesager prin parcul La Izvor”

În pretural sectorului Buiucani au avut loc consultări publice privind planul urbanistic zonal al teritoriului cuprins în perimetrul străzilor Petricani – Mihai Viteazul – Columna, Calea Ieșilor – Autostrada Balcani.

Planul a fost elaborat în baza ordinului Primarului General al municipiului Chișinău nr. 646-d din 23 noiembrie 2020.

Potrivit Chișinău Proiect, scopul proiectului este aprobarea soluțiilor de urbanism și arhitectură, sistematizare spațială și reglementare funcțională a teritoriului vizat cu o suprafață totală de circa 650,0 hectare.

Cu toate acestea, soluțiile propuse de conducerea Primăriei și Chișinău Proiect au provocat discuții încinse în cadrul consultărilor publice, întrucît în acest PUZ a fost inclus un sector de pe str. Mesager, care a fost exclus anterior (12 septembrie 2017) prin decizia Consiliului Municipal Chișinău. Mai exact, vorbim de o porțiune de drum, care, după planul primăriei, ar trebui să treacă prin parcul La Izvor.

Potrivit consilierului municipal Dinari Cojocaru, Parcul La Izvor este de fapt „plămînii” sectoarelor Buiucani şi Rîşcani, care vor fi distruse în urma unor astfel de proiecte de urbanism zonal.

„Parcul La Izvor și aproape întreg teritoriul sînt considerate parte din „plămînii” Buiucanlor, inclusiv sectorul Rîșcani, iar cu aceste manipulări, ca o tumoră canceroasă, le distrugeți prin construcțiile voastre. Nu înțeleg cum refuzați să construiți un drum. Dezvoltarea oricărei zone presupune, în primul rînd, construirea unui drum, iar apoi construirea unor clădiri. Apropo, aș vrea să înțeleg cum a rămas în plan construcția tronsonului străzii Mesager printre case, dacă există o decizie a Consiliului Municipal Chișinău de excludere a acestui tronson. Cînd văd că dezvoltați și recomandați construirea de clădiri pe un teren, unde noi, dimpotrivă, ar trebui să dezvoltăm un mare parc cu locuri de joacă și trotuare, mi se pare ciudat”, a spus Dinari Cojocaru.

Potrivit consilierului municipal, o parte semnificativă a terenurilor private din imediata vecinătate a spațiilor verzi a fost în mare parte privatizată în condiții dubioase.

„Granița spațiilor verzi ar trebui să fie conform hărților aprobate înainte de 1997. Ulterior, a fost găsit un procuror corupt sau o entitate de afaceri care a privatizat în mod fraudulos terenul pas cu pas. Aceasta este o altă problemă pe care urmează să o clarifică. Dar nu se poate permite ca un executor judecătoresc să decidă soarta terenurilor din municipiul Chișinău printr-o decizie dubioasă. Am pierdut deja multe bucăți de teren municipal. Zona verde de pe strada Pan Halippa de la intersecția cu Malina Mică nu mai este municipală, este privată. Acest lucru nu este normal. Același lucru are loc și aici. Aceste terenuri au fost însușite ilegal. De aceea nu sînt de acord cu 60% dintre PUZ-urile dezvoltate. În primul rînd trebuie construite drumuri, apoi se permite construcția”, a mai spus Cojocaru.

Totodată, el a subliniat că spațiile verzi trebuie păstrate cît mai mult posibil, și nu distruse.

La rîndul său, Iurie Moroșanu, directorul general al companiei Pielart, care deține un teren de aproape 10 hectare, care face parte integrantă din acest proiect, a remarcat că conducerea companiei poate accepta un concept de dezvoltare incluzînd construirea de spații sociale și facilităţi culturale cu anumite condiţii.

  • Vor fi identificați toți proprietarii terenurilor (inclusiv municipiul Chișinău), care preconizează să dezvolte teritoriile lor pentru construcția de locuințe în zona respectivă.
  • Vor fi stabilite dimensiunile exacte ale suprafețelor rezidențiale și comerciale, permise spre edificare pe fiecare teren, ce aparține persoanelor indicate la p.1.
  • Vor fi stabilite dimensiunile exacte ale terenurilor, pe care unora dintre persoanele indicate la p.1 li s-a propus să le transmită Municipiului Chișinău în vederea dezvoltării infrastructurii sociale (grădinițe de copii, școli, parcări etc.), precum și dimensiunile sumare ale acestor terenuri.
  • Va fi stabilit numărul mediu de suprafețe rezidențiale și comerciale (în m.p.) preconizate a fi construite pe 0,01 ha de teren transmis în vederea dezvoltării infrastructurii sociale în raionul dat (valoarea medie).
  • Vor fi stabilite excesul sau deficiența contribuției fiecărui dezvoltator la oferirea terenurilor pentru construirea viitoarei infrastructuri sociale.
  • Va fi stabilită, reieșind din prețul de piață al terenului la momentul începerii proiectului, mărimea compensației pentru acei dezvoltatori, a căror contribuție la oferirea terenurilor pentru construirea viitoarei infrastructuri sociale depășește valoarea medie.
  • Sursa compensațiilor indicate la p.6 vor fi mijloacele financiare ale dezvoltatorilor, contribuția cărora va fi sub valoarea medie.
  • Rezultatele analizei și calculele, indicate la p.p.1-7 ca proiect de decizie a Consiliului municipal Chișinău, vor fi coordonate cu toți dezvoltatorii.
  • Va fi adoptată decizia respectivă a Consiliului municipal Chisinau, coordonată în conformitate cu p.8.

Aceasta este opinia noastră despre o posibilă schemă de compensare pentru a putea merge mai departe”, a spus Moroșanu.

Potrivit consilierului municipal Alexandru Odințov, actualul PUZ trebuie revizuit, dat fiind faptul că decizia de a construi un drum care să facă legătura între străzile Mesager și Calea Ieșilor a fost respinsă anterior de Consiliul Municipal.

„Analiza intensității traficului din documentul depus arată că intensitatea traficului se termină acum pe strada Calea Ieșilor, în preajma intersecției cu strada Mesager. Acest lucru sugerează că mai departe, de la colțul străzii Mesager spre Vatra, această ieșire nu este solicitată. Adică din „Supraten” oamenii merg în cea mai mare parte spre Buiuceni. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm strada Creangă și să o extindem. Dumneavoastră indicați o altă zonă de deplasare, iar aceasta este următoarea sarcină. Este necesară eliminarea, conform deciziei Consiliului Municipal, a acestui segment de pe strada Mesager, deoarece chiar datele dumneavoastră indică faptul că nu este solicitat”, a menționat Odințov.

În același timp, Alexandru Odințov a subliniat importanța parcului La Izvor pentru toți locuitorii capitalei și necesitatea îmbunătățirii în continuare a acestei zone, și nu distrugerea acesteia.

„În parcul La Izvor au fost investite fonduri colosale de la bugetul municipal. Și vedem cît de necesar este el pentru locuitorii nu doar din cartierul Sculeni și întreg sectorul Buiucani, ci din întreg orașul, care vin acolo să se relaxeze. Acolo a fost construit un stadion, este planificat să se construiască mai multe facilități sociale și culturale. Mi se pare că este necesară mutarea zonei de dezvoltare și crearea unei zone de securitate lîngă lac. Solicităm, în primul rînd, să se determine zona de protecție a lacurilor, iar în al doilea rînd, să se reducă coeficientul de utilizare a teritoriului pentru acele obiecte care se află în imediata apropiere a lacurilor”, a spus Odințov.

Alexandru Odințov a remarcat, de asemenea, că excluderea continuării străzii Mesager prin parc și legătura cu strada Calea Ieșilor este o cerință a oamenilor care locuiesc acolo. Ei vor liniște, posibilitate pentru copii de a se juca și păstrarea părții frumoase a Parcului La Izvor, și nu o autostradă care va trece pe sub ferestrele lor. Mai mult, există o hotărîre corespunzătoare a Consiliului Municipal Chișinău, potrivit căreia această construcție este inutilă și această decizie trebuie respectată.

În concluzie, cei prezenți la dezbatere au remarcat că astfel de proiecte ar trebui dezvoltate în beneficiul locuitorilor capitalei, și nu în detrimentul acestora.

Sursa: noi.md

Cuvinte cheie:

parc

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1605
Populația:
1727 locuitori

Pîrjota este un sat şi comună din raionul Rîşcani. Pîrjota este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 11 km de orașul Rîșcani și la 191 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1727 de oameni. Satul Pîrjota a fost menționat documentar în anul 1605.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.