Mergi spre compartimentul: Localitaţile Moldovei și diasporei
20 februarie 2022, 14:30 views 3946
Chişinăul devine din ce în ce mai poluat. Concentraţia de substanţe periculoase a depăşit cu mult limitele admise
20 februarie 2022, 14:30 views 3946

Chişinăul devine din ce în ce mai poluat. Concentraţia de substanţe periculoase a depăşit cu mult limitele admise

Chişinăul devine din ce în ce mai poluat. Datele Agenţiei de Mediu arată că în luna ianuarie concentraţia de substanţe periculoase pentru sănătate în aer a depăşit cu mult limitele admise. Astfel, în 21 de zile ale lunii concentraţia de dioxid de azot a fost de două ori mai mare decît norma, iar în 9 zile a fost depăşit de peste trei ori nivelul maxim de fenol.

Specialiştii susţin că 90 la sută din gazele toxice provin de la combustibilul ars de transportul rutier. În lipsa unei legislaţii care să impună standarde de poluare pentru maşini, se pare că situaţia se va agrava şi mai mult în perioada următoare, scrie publika.md.

"Aceste date le avem înregistrate cam în ultimii mai mult de 10 ani. Pe an ce trece, din cauza măririi numărului de maşini corespunzător avem şi un nivel mai poluat al aerului. La moment putem să zicem chiar şi luna trecută că cel mai poluat sector a fost Botanica şi regiunea Gării Feroviare", spune Marina Lungu, şef Direcţie Laborator, Agenţia de Mediu.

Substanţele nocive afectează în primul rînd plămînii şi căile respiratorii.

"Pentru dioxidul de azot avem norma stabilită de 0,04 care este un normativ stabilit la nivel naţional. În luna ianuarie din numărul total de 31 de zile în care a fost monitorizat poluantul dat, în 21 de zile s-a înregistrat cea mai mare depăşire aproximativ de două ori", a mai menționat expertul.

În Chişinău, probele de aer sînt colectate la şase posturi de trei ori pe zi.

"La ora 7 dimineaţa, la ora 14 şi la 7 seara. Fiecare poluant are recipientul său pentru NO2, dioxizii de azot şi sulf se utilizează sticla. Pentru fenol şi aldihida formică se utilizează altfel de recipiente Richter", a declarat Natalia Platon, şef laborator pentru calitatea aerului.

În țara noastră nu sînt prevăzute standardele euro pentru poluare.

"Standardele au rămas de pe timpurile Uniunii Sovietice. Nu sînt introduse cerinţe Euro, 1, 2,3. În ţările de lîngă noi Romînia, Ucraina, Rusia e Euro 5, dar la noi încă e Euro 0", a menționat Constantin Beresteanu, directorul executiv al Asociaţiei Importatorilor de Automobile Autorizaţi.

Specialiştii din domeniul auto susţin că fostele guvernări nu au dorit să modifice legislaţia din motive politice.

"Ar fi bine de introdus pentru maşinile din ţară care se exploatează nu mai puţin de Euro 3, dar la automobilele care se importă nu mai puţin de Euro 5 şi atunci se va echilibra, gazele de eşapament nu ar fi aşa de mari".

Șoferii din Chișinău spun că verifică dacă aceste catalizatoare funcţionează în regim normal.

"Aţi verificat vreodată? Da, da. Şi cum e? Euro 4. Verific periodic şi totul e normal. Maşina e adusă acum patru luni şi funcţionează tot normal".

"Ce standard aveţi? Euro 5.Şi funcţionează tot? Da. Şoferii să le dea la programe de schimbare să ofere maşina veche şi să ia alta".

Potrivit specialiştilor, peste 60 de procente din parcul auto din ţara noastră elimină concentraţii de gaze peste limitele admise. În ţara noastră sînt aproximativ un milion de autovehicule.

Sursa: www.publika.md

Cuvinte cheie:

Chisinau , aer , poluare

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1978
Populația:
1525 locuitori

Bugeac este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Bugeac este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de municipiul Comrat și la 97 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 1525 de oameni. Satul Bugeac a fost înființat în anul 1978.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.