24 octombrie 2020, 16:00 3272

Chișinăul ar putea pierde o atracție, care este mai veche decît orașul însuși (Video)

Curganul din Chișinău este un monument unic, care trebuie păstrat.

În orice moment, Chișinăul ar putea pierde o altă atracție, care este mai veche decît orașul în sine. Este vorba despre un curgan creat de om care are o mare importanță științifică și turistică pentru capitala Moldovei. Despre acest lucru pentru portalul Noi.md a declarat cercetătorul, istoricul Igor Bondari.

Curganul (cimitirul, locul de înmormîntare) din apropierea clădirii Circului din Chișinău este un monument unic, care trebuie păstrat, a declarat istoricul, subliniind importanța științifică și valoarea acestui obiect.

Acest monument este necunoscut majorității chișinăuienilor, deși se află lîngă rămășițele cetății bastionice și alte obiecte antice cu caracter istoric și geologic.

Igor Bondari a menționat că curganul cu o probabilitate mare ar putea fi o movilă antică.

"Sciți, geto-daci, adică traci nordici, sarmați... Dacă vorbim despre sarmați, atunci aceasta este o antichitate tîrzie - pînă în secolul al IV-lea î.HR. O datare mai exactă ar putea oferi săpăturile arheologice, care nu au fost posibile anterior aici pentru că curganul nu a fost distrus, nu a fost deteriorat", a spus Igor Bondari.

El a subliniat că arheologii încearcă să nu atingă curganele intacte, deoarece atît oamenii de știință, cît și statul încearcă să transmită și să păstreze monumentul în forma în care a ajuns pînă în prezent.

"În cazul în care va fi spălat sau ar avea loc procese de alunecare, careva săpături neautorizate cu caracter tîlhăresc, lucrări de construcție neautorizate sau dacă curganul ar fi grav afectat și ar fi recunoscut avariat, atunci arheologii vor fi nevoiți să înceapă lucrările arheologice, în acest caz - lucrările de salvare, pentru a salva acel material arheologic, acel context istoric, care există în el", a menționat Igor Bondari.

Potrivit lui, în interiorul unor astfel de curgane (dar astfel de curgane mari se numesc "împărătești") adînc sub pămînt se află un mormânt, cu o singură cameră sau, probabil, cu două camere, unde se află mormîntul principal.

"În timpul lucrărilor de construcție, acolo pe o stratigrafie verticală - o tăietură - alunecă oasele, ceramica, craniile, ceea ce vorbește în mod clar că a fost deteriorat stratul cultural arheologic, iar la suprafață a ieșit mormintele mai tîrzii. Desigur, aceasta nu este mormîntul de bază. În perioada antică a fost ridicat acest monument la scară națională", a menționat cercetătorul.

El a adăugat că această structură, pe lîngă valoarea pur de înmormîntare, a avut și alte funcții, cum ar fi comemorarea strămoșilor.

"În partea de sus a curganelor, de obicei, se aflau în poziție verticală monoliți, megaliți, cum ar fi mengiri, o piatră antropomorfă cu imaginea celui care a fost înmormîntat și pentru cine a fost creat acest movilă, dar, din păcate, nu toate acestea s-au păstrat. Astfel de curgane erau, de obicei, și un loc de întîlnire a comunităților, pentru a rezolva unele probleme importante, sarcini. În plus, ele au servit și drept centru de cult. Același mengir – o piatră verticală pe mormînt - ar putea avea funcția de gnomon. Curganul în sine, de regulă, este orientată spre direcția luminiii și este, de asemenea, un vechi observator", a subliniat Igor Bondari.

El este convins că trebuie să păstrăm curganul, deoarece este un monument unic.

"Nu este pur și simplu un deal, așa cum mulți ar putea crede, privindu-l. Este o comoară națională. Este valoros și prin faptul că în limitele orașului Chișinău, astfel de monumente, atît de bine conservate, din păcate, nu există. Curganul este deosebit de valoros datorită locației apropiate de centrul orașului și de zona sa istorică. Printre altele, curganul nu este doar un delușor, este o structură arhitecturală complexă. Dacă ar fi fost pur și simplu un deal, desigur, nu s-ar fi păstrat timp de secole și milenii. S-ar fi distrus, ar fi fost spălat și ar fi fost supus eroziunii. În perioada sovietică acest monument, această curgan avea statut de obiect protejat, se afla în registrul de stat, la fel cum se află și acum. Însă în perioada sovietică în această regiune nu se permitea, de exemplu, construcția unei structuri pentru diorama operațiunii Iași-Chișinău, din considerentul că aici se află un monument unic, cum ar fi curganul", a explicat cercetătorul Igor Bondari.

"Curganul de la Chișinău trebuie studiat arheologic în viitorul apropiat. Săpăturile de salvare forțate, pe de o parte, vor arunca o lumină asupra istoriei de secole a atracției, dar, pe de altă parte, vor duce la dispariția sa reală, dar nu legală. Formal, locul săpăturilor arheologice va rămîne sub protecția statului. Foarte bine ar fi, în acest caz, să fie creat acolo un muzeu de istorie nu numai a curganului, dar și a atracțiilor din apropiere. Statutul de obiect protejat al monumentului trebuie respectat cu strictețe, legislația trebuie să funcționeze, iar cetățenii - să manifeste interes pentru locurile unice din oraș și țară. Atît timp cît majoritatea concetățenilor nu-și vor manifesta interes față de astfel de locuri deosebite ale plaiului lor, situația nu se va schimba. Anume solicitarea majorității ar putea salva și proteja curganul și alte astfel de atracții unice", a conchis cercetătorul.