18 aprilie 2024, 17:00 Sanctuare 55226

Frumoasa – o mănăstire moldovenească renăscută

Unul din monumentele de istorie şi cultură din zona Codrilor este mănăstirea Frumoasa. Fondată la începutul secolului XIX, ea devine un centru spiritual notoriu. Întemeierea mănăstirii Frumoasa este legată de numele a trei călugări, Serafim, Ioanichie si Macarie, veniți de la mănăstirea Neamţ şi aşezaţi în toamna anului 1804 pe locul unde astăzi se află mănăstirea Frumoasa.

Poiana numita ”Frumuşica” (de aici și denumirea veche a mănăstirii), în care s-au aşezat cu traiul primii călugari, le-a fost oferită de răzeşul Efrem Iurcu, care mai apoi s-a călugarit în această mănăstire, fiind cunoscut ca schimonahul Eftimie, întemeietorul și primul ctitor al mănăstirii. Mănăstirea şi satul Frumoasa au crescut împreună pe o moşie răzăşească, fiind menționate în acelaşi act de proprietate din 10 mai 1807.

Între 1807-1808, spre miază-zi de locul unde se află astăzi biserica de piatră, se zidește prima biserică din lemn de stejar cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Această biserică a existat pînă în anul 1850, cînd s-a drîmat. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, în anul 1812, acordă schitului Frumușica statut mănăstiresc cu viață de obşte şi numeste drept stareț pe ieromonahul Teodosie. Cea mai prosperă perioadă din istoria mănăstirii este legată de numele arhimandritului Venedict, care a fost stareţ între anii 1818-1850. Pe timpul lui mănăstirea a devenit centru al culturii religioase și învățămîntului duhovnicesc. El a adunat o bibliotecă bogată și a înființat o școală duhovnicească, la care învățau copiii clericilor moldoveni, printre care și viitorul Mitropolit Iosif Naniescu al Moldovei. În anul 1840 în apropierea bisericii vechi, se zideste o clopotniță din lemn de stejar. În anul 1847 începe construcția bisericii noi, din piatră, în locul celei din lemn, care se sfințește la 8 octombrie 1850. Starețul arhimandrit Gherman zidește biserica de iarnă cu hramul Sfintei Treimi. Sfințirea acestei biserici a avut loc la 14 august 1861.

La 28 octombrie 1937 Frumoasa a fost transformată în mănăstire de maici, în scopul pregătirii cadrelor pentru nou înfiinţatul Institut al Călugăriţelor Infirmiere din Chișinău.

La 31 mai 1946 autoritățile sovietice închid mănăstirea Frumoasa, organizînd în clădire un orfelinat pentru copiii străzii. Călugariţele au fost silite să meargă la mănăstirea Hirova.

În perioada sovietică în incinta mănăstirii şi-au avut sediul mai multe institutii : Școala-Internat pentru copiii surdo-muți (1965-1973 ), colonie pentru fete (1973-1986 ) și Școala–Internat pentru copii demenți (1986 -1994 ). În 1954 sînt demolate clopotnița şi cupola bisericii mari.

La 20 septembrie 1994 mănăstirea Frumoasa a fost redeschisă recăpătînd faima de altădată.