24 mai 2022, 18:00 17677

Bleșteni – la vatra legendelor

Bleşteni este un sat şi comună din raionul Edineţ. Din componenţa comunei fac parte localităţile Bleșteni şi Volodeni. Satul Bleşteni se află la 12 km sud-vest de orașul Edineţ, la 17 km de staţia de cale ferată Brătuşeni şi la 214 km de Chișinău, în partea de nord-vest satul este scăldat de apele pîrîiaşului Bogda, care se varsă în Racovăţ. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 998 de oameni.  

Satul a fost menţionat pentru prima dată în documentul datat cu 19 mai 1575, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei întărea împărţirea moşiilor între fraţii lui Luca Arbore din satul Blişceanăuţi, ţinutul Hotin. Denumirea satului este trecută în documentele vechi sub forma Blişcinăuţi, Bleşcenăuţi, sau Bleşinăuţi. În 1606, Ieremia Movilă, îi întăreşte lui Dumitru Panici şi surorii lui Agafia satele „Sfincăuţi, Hriţeni, cu moară în Drabişte şi satul Blişinăuţi din ţinutul Hotin pentru un brîu de argint poleit, pe care îl luase de la ea, cînd a pribejit în Ţara Leşască, toate moştenite de la strămoşul lor Arbore hatman, care le avea de la bătrînul Bogdan Voievod cu întăritură de la Ştefan Voievod...”.

În 1626, Radu Vodă îi întăreşte lui Gheorghiţă Jora stăpînirea asupra satului Blişcenăuţi din ţinutul Hotin, răscumpărate de la Mănăstirea Sf. Sava din Iaşi. Stăpînirea asupra unor părţi din sat a fost revendicată în judecată de Drăgan Mălai. Ca urmare Alexandru Ilieş întărea lui Gheorghe Jora pîrcălab, în urma judecăţii cu Dragan Malai şi soţia acestuia, jumătate din satul Blişcenăuţi cumpărate de la Mănăstirea Sf. Sava din Iaşi, unde fuseseră puse zălog de către Drăgan Mălai. O parte a moşiei la 1632 era în stăpînirea boierului Simion Pilipovschi, deşi Gheorghe Jora îşi stăpîneşte pământul şi în 1633.

În 1805 la Bleşteni este ridicată o biserică mică din lemn, unsă cu lut, care este înzestrată cu  icoane şi odoare bisericeşti. La recensămîntul din 1835, în Bleşteni sînt atestate 110 curţi cu 814 locuitori, care stăpîneau 50 de cai, 180 de vite cornute mari şi 700 de oi.

Până în 1897 pe lîngă biserică activa o şcoală parohială de două clase, care în 1898 devine de 4 clase. La 1910 în 174 de gospodării ale satului Bleşteni trăiau 943 de locuitori.

În 1940, după instaurarea puterii sovietice, Bleştenii aveau 980 de locuitori. În 1949 în Bleşteni au fost înregistraţi 959 de locuitori, iar recensămintele din 1979 şi 1989 consemnează în localitate 1 093 şi, respectiv, 1 068 de oameni.

La 3,5 km nord-vest de satul Bleşteni a fost descoperit un tezaur de monede vechi care conţinea cca 200 de monede de argint, printre care monede poloneze din 1501-1506, lituaniene din 1492-1506, elveţiene din 1587, olandeze din 1556- 1598, germane, ungureşti din 1597.