10 mai 2024, 11:30 Miniatura 34976

Floreşti – file de istorie

Floreşti este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Floreşti. Amplasat pe malul stîng al rîului Răut, oraşul Floreşti este situat la o distanţă de 131 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Floreşti constituie 13164 oameni.

Prima atestare documentară a localităţii datează de la mijlocul secolului al XVI-lea (între 1552-1561), cînd domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, întărea slugilor sale Flore, Ilie Pohreb şi Oanţa, un loc pustiu, pentru a întemeia un sat. În secolul al XVII-lea satul Floreşti pe Răut ajunge în stăpînirea cronicarului Miron Costin, unul dintre cei mai mari proprietari de pămînt din Moldova în acea epocă. După moartea marelui cărturar Floreştii i-au revenit fiicei sale, Maria, căsătorită cu vistiernicul Ilie Cantacuzino. Maria Cantacuzino a lăsat prin moştenire moşia Floreşti nepotului său, Iordache Cantacuzino.

Recensămîntul din anul 1772 găseşte satul Floreşti cu 33 de gospodării în stăpînirea lui Iordache Cantacuzino. La căsătoria fiicei sale, Maria, cu marele logofăt Costache Ghica, Iordache Cantacuzino îi dă zestre mai multe sate, printre care şi Floreşti. După anexarea teritoriului dintre Nistru şi Prut de Imperiul Rus, Floreşti devine proprietatea general-maiorului Semion Starov. Satul avea în deceniul trei al secolului al XIX-lea 135 de gospodării. În anul 1857 se instituie iarmaroace lunare la Floreşti, iar în anul 1859 în listele localităţilor Imperiului Rus Floreştii sînt trecuţi ca tîrg, adică orăşel.

Biserica Sf. Nicolae din Floreşti a fost construită din lemn şi acoperită cu stuf în anul 1807. În 1853, cu contribuţia generalului Semion Starov a fost construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În 1862 se deschide şcoala parohială cu predare în limba rusă, iar după reformele burgheze din Basarabia, în 1873 e deschisă o şcoală şi un spital de zemstvă, iar în anul 1879 se înființează poşta de zemstvă Floreşti. Din 1905 la Floreşti începe a funcționa linia de legătură telefonică, iar din 1909 – de legătură telegrafică.

În anul 1923, conform datelor statistice, populaţia oraşului Floreşti constituie 4455 oameni, în oraş funcţionează 3 mori, 3 fabrici de ulei, o cooperativă agricolă.

În anul 1946 localitatea capătă statutul de oraş. Oraşul Floreşti este amplasat pe tronsonul de cale ferată Rîbniţa-Bălţi, fiind străbătut şi de drumul naţional Soroca-Bălţi, factori care au contribuit la dezvoltarea potenţialului economic al oraşului. În Floreşti au fost puse în funcţiune pe parcursul anilor 60-80 ai secolului XX mai multe întreprinderi industriale ca fabricile de sticlă, de conserve, de fermentare a tutunului, de vinuri, de produse lactate, uzina de turnătorie, combinatele de pine şi de deservire social a populaţiei.

La 11 octombrie 2001 Consiliului orăşenesc Floreşti a adoptat Stema, Drapelul şi Imnul oraşului.