18 martie 2021, 17:00 Rubrica vizitatorilor-autori 3156

Istoria conspirologică a Europei. Templierii și Bafomet. Ce legătură au cu Moldova

În memoria morții Ordinului Templierilor și a execuției marelui maestru Jacques de Molay, redacția moldovenii.md publică din nou articolul ”Istoria conspirologică a Europei. Templierii și Bafomet. Ce legătură au cu Moldova?”

Veaceslav Matveev

(Continuare. Începutul în articolele „Istoria conspirologică a Europei” din 7 iunie, „Istoria conspirologică a Europei. Ordinul Sionului” din 14 iunie, „Istoria conspirologică a Europei. Templierii și Bosean” din 2 iulie)

Ordinul Templului, creat în Palestina, are cinstea de a intra în istorie nu doar prin secretul său mistic, dar și datorită curajului și păstrării onoarei de cavaler, de a păstra pentru secole memoria despre curajul lor pentru generațiile viitoare.

Apusul marii epoci a cavalerilor

Către sfîrșitul sec. XIII situația cruciaților în Palestina a devenit catastrofală. Statele create de ei se retrăgeau pe toate fronturile. Forțele erau inegale. Deși un cavaler mergea în luptă a zece adversari, numărul soldaților creștini era incomparabil cu armata musulmană. În anul 1144, selgiucizii au ocupat Edessa. În vara anului 1149, contele Raymond al Antiohiei a fost învins de Nur ad-Din. Regele Baudouin al treilea al templierilor a venit în ajutorul contelui Antioh. Cu el se deplasa oastea de cavalerie a cavalerilor templieri, dar în confruntarea din Antiohia templierii au suferit pierderi grele.

În 1153, regele Ierusalimului Baudouin al III-lea a luat cu asalt cetatea Ascalon și au cucerit-o. 40 de templieri conduși de marele magistru de Tremle au intrat printre primii în oraș și toți ca unul au căzut în luptă. În anul 1157, un nou mare magistru, Bernard de Blanchefort, a ajuns în captivitatea musulmanilor, încercînd să vină în ajutor lui Baudouin al III-lea, care era atacat în cetatea Safed.

Cruciații au suferit o nouă înfrîngere în 1164, în lupta de la Harime. În 1171, cruciații au un nou adversar – Saladin (Salah ad-din) – conducătorul Egiptului, Mesopotamiei și Siriei, care în 1187 cucerește Ierusalimul. Concomitent, el distruge un detașament al templierilor lîngă Nazaret. Situația cruciaților devine critică. Totul pentru ce au luptat trecea în mîinile lui Salah ad-din.

Se distrugeau toate proprietățile palestiniene din regatul Ierusalimului și ale templierilor. După bătălia de la Hattin cruciații au suferit o înfrîngere cumplită. Regele Ierusalimului și marele magistru au ajuns pe mîinile lui Saladin. Era un eșec total. În schimbul regelui a fost cedată cetatea Ascalon, iar pentru magistru – Giza, dar 230 de cavaleri ai Ordinului Templului au fost uciși, după ce au refuzat să adopte islamul.

Pe 4 octombrie 1189, Saladin a învins în lupta de la Akra. Pe cîmpul de luptă a murit marele magistru al Templului de Ridefort. În acest moment, templierii, promovează crearea ordinului teutonic, fondat de nemți și care urmează statutele templierilor. Tot atunci, apare o nouă forță de temut – mongolii, care în 1258 cuceresc Bagdadul, iar în 1260 ajung la Gaza. În 1265 templierii au pierdut orașele Safed, Cezareea și Arsuf. Mai tîrziu – Beaufort, Jaffa și Antiohia. În lupta pentru Safed Cavalerii Templieri, demonstrînd curaj incredibil pe cîmpul de luptă și în captivitate, acceptă moartea de martiri. Circa 150 de templieri care au refuzat să accepte Islamul sînt executați.

În 1289, cade Tripoli – una dintre cele mai mari cetăți ale cruciaților. Pe 18 mai 1891, ultimul pilon al cruciaților din Palestina – cetatea Akra. Pe cîmpul de luptă cade marele magistru al templierilor Guillaume de Bozhё și aproximativ 500 de cavaleri. Numai zece dintre ei reușesc să scape și să treacă în Cipru. Astfel, se încheie marea epopee istorică a cavalerismului european, care a încercat să cucerească locurile sfinte din Palestina.

Continuarea articolului citiți pe noi.md