12 aprilie 2016, 16:30 Arhitectura 10586

Conservarea patrimoniului arhitectonic: Cahul vs Chișinău (Foto)

Pe când în Chișinău, lucrările pentru conservarea galeriei subterane situate la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt și străzii Armenească au rămas nerealizate, în Cahul contribuțiile autorităților și ale tinerilor locali se manifestă deja prin activitățile de cercetare și salvare a galeriei subterane situate în zona Teatrului „B.P.Hașdeu".

În timpul lucrărilor de reconstrucție a Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu" din Cahul, lucrări care au început în luna februarie 2016, ca urmare a câștigării unui grant în valoare de 800 mii de euro, oferit de Guvernul României, a fost descoperită o galerie subterană. Specialiștii consideră că aceasta datează din secolul XIX, fiind construită acum o sută de ani sub o casă de jocuri de noroc. În anul 1929, în locul acesteia a fost constrit un teatru, iar pasajul subteran a fost păstrat. Teatrul muzical-dramatic „B.P.Hașdeu" a fost fondat în 1987 de către un grup de tineri, absolvenți ai Universității de Arte din Chișinău.

„Asemenea construcţii trebuie valorificate, ar merita să fie conservate şi puse în valoare corespunzătoatre", a menționat directorul general Agenţia Naţională Arheologică, Vlad Vornic.

Unul din arheologii Agenției Naționale Arhelogice, Ion Ciobanu a afirmat: „Ar bucura şi ar aduce un flux de turişti foarte mare, în general, oraşul Cahul ar putea deveni o atracţie turistică care nu ar ceda locul să spunem şi a rezervaţiei Orheiul Vechi".

„A fost construită cu scopul de a avea o legătură subterană ferită de ochii lumii, între mai multe clădiri, care ar fi clădirea şi de ce nu a fost finisată construcţia acestei galerii rămâne până ce sub semnul întrebării", a mai comunicat arheologul Ion Ciobanu.

Tunelul, descoperit la adâncimea de peste 5 m, are lungimea de peste 22 m și este supus unui proces de cercetare de salvare la care participă și studenți ai Facultății de Istorie a Universității de Stat din Cahul.

În același timp, cu doi ani în urmă, în timpul efectuării unor lucrări de reconstrucție la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Armenească, a fost descoperit un sistem de apeduct și canalizare care a fost construit în anul 1892, pe timpul primarului Carol Schmidt.

Înițial, angajații Agenției Muzeisitce au afirmat că lucrările de restaurare trebuiesc a fi demarate cât mai rapid. Conducerea întreprinderii municipale Apă Canal Chişinău au preconizat construirea unui complex muzeistic sub pământ. A fost invocată și propunerea de a deschide un Muzeul al Ocupației odată ce în perioada sovietică, în galeriile de captare a apei erau torturaţi oamenii incomozi comuniştilor.

Directorul Agenției de Restaurare și Inspectare a Monumentelor, Ion Ștefăniță a declarat că acest proiect necesită investiții de milioane, mai ales pentru materialele de construcție și sistemul de iluminare. Așadar, lucrările asupra restaurării relicvei istorice, totuși, au fost abandonate.

„Am aderat la un proiect internațional transfrontalier România, Ucraina, Republica Moldova. Nici sursele noastre nu ne permit a face lucrul acesta, nici Primăria nu are acești bani, așteptăm atragerea surselor financiare internaționale", a declarat pentru PublikaTV șeful Serviciului Secretariat, Protocol și Relații cu publicul „Apă-Canal", Cornelia Țurcanu.

În secolul XIX, construirea acestor galerii era destinată colectării din mai multe surse a apei care urma să fie distribuită în sistemul de apeduct al capitalei. Conform planului realizat, muzeul trebuia să cuprindă stația de pompare, fântâna arteziană și galeria de captare a apei.