19 noiembrie 2013, 15:07 Caleidoscop 8278

Polul nord magnetic, o ţintă în continuă mişcare

Foto: gandul.info

Polul nord magnetic, localizat pentru prima dată cu precizie de exploratorul britanic James Ross, în 1831, în Marele Nord Canadian, se află în continuă mişcare, uneori cu oscilaţii bruşte, fără a se cunoaşte exact motivele, informează AFP.

De-a lungul secolului al XIX-lea şi pînă în 1980, Polul nord magnetic se îndrepta cu o viteză destul de redusă, de 10 kilometri pe an, în direcţia Siberiei, dar viteza s-a accelerat ulterior, ajungînd la 60 de kilometri pe an în anii '90, pentru a se stabiliza în cele din urmă.

Între 1831 şi 2007, Polul nord magnetic a parcurs aproape 2.000 de kilometri în direcţia nord-est.

Acest lucru se întîmplă deoarece cîmpul magnetic terestru, care va fi măsurat cu ajutorul a trei sateliţi, în cadrul misiunii Swarm, este foarte variabil, atît în spaţiu, cît şi în timp. Acest cîmp magnetic s-a inversat chiar de cîteva ori de-a lungul istoriei, în medie o dată la 200.000 de ani, deşi într-un mod destul de imprevizibil.

În prezent, cîmpul magnetic terestru este în plin proces de scădere - a pierdut aproximativ 6% din intensitate în ultimul secol -, dar rămîne foarte ridicat faţă de ceea ce se întîmplă înainte de o inversiune, fenomen care necesită mai multe mii de ani.

Spre deosebire de polii geografici, polii magnetici nord şi sud - punctele de pe suprafaţa Terrei în care acest cîmp magnetic este vertical - nu sînt situaţi în poziţii diametral opuse ale globului terestru. Polul nord magnetic se află, de fapt, la o latitudine de peste 85 de grade (în raport cu nordul geografic), în timp ce Polul sud magnetic este situat doar la 65 de grade latitudine sudică, în apropierea bazei franceze Dumont d'Urville în Antarctica.

Deoarece polii geografici sînt ficşi, este, prin urmare, necesar să se corecteze direcţia indicată de o busolă care este îndreptată spre Polul nord magnetic al "declinaţiei", adică unghiul format de cei doi poli. Acest unghi variază nu numai în timp, ci şi în funcţie de locul în care se află, deoarece cîmpul magnetic terestru nu este uniform.

Pentru orientarea cu ajutorul busolei - care nu se defectează niciodată, spre deosebire de un GPS sau de aparatura radio -, este nevoie de o hartă destul de recentă. Datele colectate de sateliţii Swarm vor fi folosite pentru actualizarea hărţilor folosite în aviaţie şi în navigaţie.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va lansa cei trei sateliţi Swarm săptămîna aceasta, cu scopul de a studia din spaţiu cîmpul magnetic terestru, un fenomen complex şi fluctuant care a rămas puţin cunoscut, la 2.000 de ani după inventarea busolei în China. Cu greutatea de 470 de kilograme fiecare, cei trei sateliţi Swarm vor fi lansaţi vineri, 22 noiembrie, de o rachetă Rockot, de la baza spaţială Pleseţk din Rusia.