10 noiembrie 2014, 11:34 Caleidoscop 13302

Oamenii de știință au aflat unde trebuie căutați extratereștrii

Astrofizicienii americani Rebecca Martin și Mario Livio au propus modelul formării planetelor propice pentru viață, conform căruia probabilitatea existenței lor este determinată de raza orbitei gigantului gazos și densității centurii de asteroizi, relatează spase.com.

Centurile de asteroizi similare cu cea dintre Marte şi Jupiter ar putea fi extrem de rare dincolo de sistemul nostru solar, ceea ce înseamnă că viaţa extraterestră complexă ar putea fi şi ea foarte rară, susţin noi cercetări.

Mai puţin de 9% dintre sistemele solare cunoscute pînă acum ar putea avea centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar, au descoperit oamenii de ştiinţă. Totuşi, astfel de centuri ar fi putut ajuta la evoluţia vieţii, prin asigurarea unor resurse necesare ei precum apa sau substanţele chimice complexe. 

Majoritatea oamenilor cred că asteroizii nu pot fui altceva decît o ameninţare asupra vieţii. Cu toate acestea, este foarte posibil ca impacturile dintre asteroizi şi Pămînt să fi asigurat evoluţia vieţii. 

De exemplu, rocile spaţiale şi cometele ar fi putut aduce apa pe Pămînt, în timp ce impacturile ocazionale ar fi avut rolul de a ajuta la accelerarea ratei evoluţiei biologice prin perturbarea  status quo-ul şi crearea unor noi nişe. Prin urmare, o centură de asteroizi ar putea reprezenta cheia care a deschis calea unei evoluţii a formelor de viaţă complexă.

Centura de asteroizi din sistemul nostru solar s-a format din cauza puterii gravitaţionale a lui Jupiter care a împiedicat aceste roci să se adune pentru a forma o altă planetă. Mai mult, centura are aspectul actual tocmai pentru că Jupiter s-a deplasat exact atît cît a fost nevoie, într-o anumită perioadă.

„Pentru a avea asemenea condiţii ideale este nevoie de o planetă gigantică precum Jupiter care să se afle chiar în afara centurii şi care să fi migrat un pic, dar nu chiar prin centură. Dacă o planetă aşa mare ca Jupiter ar migra prin centură, ar arunca asteroizii în toate direcţiile. Pe de altă parte, dacă Jupier nu ar fi migrat, centura s-ar fi prea masivă, ceea ce tot nu ar fi fost bine deoarece ar exista atît de multe bombardamente produse de asteroizi, încît viaţa nu ar fi putut rezista”, a explicat coautorul studiului Mario Livio. 

Centura de asteroizi este localizată în apropierea de „linia îngheţului” , punctul dincolo de care este suficient de frig pentru ca substanţele volatile precum apa îngheţată să rămînă intactă. Prin urmare, cercetătorii au presupus să ar fi probabil ca centurile din alte sisteme solar să se formeze tot în apropierea liniilor de îngheţ. Folosind modele computerizate, specialiştii au calculat locul în care liniile de îngheţ ar trebui să fie localizate în alte sisteme. Ulterior, calculele lor au fost confirmate utilizînd observaţii NASA. 

Cercetări amănunţite au subliniat că doar 4 procente dintre cele 520 de planete gigant din alte sisteme solar, care au un rol similar cu al lui Jupiter, se află în afara liniei de îngheţ. Prin urmare, cercetarea a demonstrat că aceste planete au migrat prea mult, lucru care nu a permis crearea unei centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar.