|
Cum cheltuim mai puțin - cu cash sau cu cardul
Tendința de ani buni este să plătim totul cu cardul și să nu mai umblăm cu bani după noi decît pentru a avea poate de o înghețată sau o sticlă de apă de la gheretă.
Sînt chiar persoane care au impresia că, dacă nu scot bani și nu îi au mereu în portofel, cheltuiesc mai puțin. Dar cum stau de fapt lucrurile atunci cînd mergem la cumpărături cu cash sau cu cardul? Iată ce arată o serie de studii psihologice.
La cumpărături cu cash sau cu cardul? Avantajele cardului
Cardul este tot mai preferat în zilele noastre, pe măsură ce a și ajuns să poată fi folosit aproape la toți comercianții și furnizorii de servicii și au fost create facilități precum tehnologia contactless, care face totul și mai rapid, și mai comod.
Beneficiile sînt evidente:
este mai comod decît să umbli cu bancnote, să le numeri, sa primești rest etc.este sigur – banii pierduți sau furați nu mai pot fi recuperați, însă, dacă pierdeți sau vi se fură cardul, îl blocați cu un telefon la bancă și primiți altul
La cumpărături cu cash sau cu cardul? De ce cash
In ciuda avantajelor evidente ale cardului, nu vă grăbiți să renunțați la a ține bani în portofel și a vă plăti cu ei cumpărăturile. Studii psihologice recente arata legături puternice între modalitatea de plată și comportamentul cumpărătorului, cu efecte de ordin cît se poate de practic.
Astfel, atunci cînd plătim cu cash, sentimentul de pierdere este mult mai puternic, ceea ce ne face să cîntărim mai atent beneficiile unei achiziții contra pierderii bugetare. Cu cardul, dimpotrivă, nu conștientizăm pierderea în acel moment, așa că ne simțim în mod fals mai liberi să facem cheltuieli mai mari.
Mai mult, cei care plătesc cu cardul sînt mai predispuși să cumpere alimente nesănătoase, din impuls. Fiind monitorizată achiziția de alimente în 1000 de gospodarii timp de 6 luni, s-a constatat că cei care plăteau cu cardul aveau în coșurile de cumpărături mai multe produse nesănătoase, precum bomboane, înghețată, chipsuri etc. Explicația ar fi tot în faptul că, prin plata cu cardul, resimțim mult diminuat acel sentiment de pierdere și sîntem mai predispuși să facem cumpărături impulsive.
Cercetătorii au mai ajuns la concluzia ca, plătind cash, ne atașăm mai mult de lucrurile cumpărate, după ce le-au cerut participanților la un studiu cărora le-au vîndut căni-suvenir să spună care ar fi prețul minim cu care și-ar revinde cana. Cei care plătiseră cash cei 4,95 de dolari cu doar cîteva minute în urmă au vrut în medie 6,71 de dolari să renunțe la cană, în timp ce cei care plătiseră cu cardul au cerut doar 3,83 de dolari.
Sursa:
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Cultura negativității
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- înc. sec. XX
- Populația:
- 186 locuitori
Novaia Nicolaevca este un sat din cadrul comunei Mănoileşti, raionul Ungheni. Satul Novaia Nicolaevca este situat la o distanță de 10 km de orașul Ungheni și la 98 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 186 de oameni. Satul Novaia Nicolaevca a luat naștere la începutul secolului XX.
Comentarii
(0)