28 iulie 2017, 12:20 Caleidoscop 7338

Tehnologia de ''editare'' a genomului în embrioni umani, realizată în premieră în SUA

Tehnologia ce permite modificarea genetică în embrioni umani a fost utilizată pentru prima dată în Statele Unite, potrivit Oregon Health and Science University (OHSU) din Portland, unde a fost realizată cercetarea, informează joi Reuters.

Cercetarea OHSU este considerată una revoluționară, atât în ceea ce privește numărul embrionilor pe care s-au efectuat experimente cât și prin demonstrarea faptului că este posibilă corectarea, în condiții de siguranță și în mod eficient, a genelor ''defecte'', ce provoacă boli ereditare, conform Technology Review care a raportat pentru prima dată această știre.

Nici unul dintre embrioni nu a fost lăsat să se dezvolte mai mult de câteva zile, se mai arată în raport.

Mai multe state au semnat o convenție care interzice această practică pe fondul îngrijorării că ar putea fi utilizată pentru a fi concepuți așa-numiți ''designer babies'' — copii programați genetic.

Rezultatele studiului revizuit urmează să fie publicate în curând într-un jurnal științific, a anunțat purtătorul de cuvânt al OHSU, Eric Robinson.

Cercetarea, condusă de Shoukhrat Mitalipov, directorul Centrului pentru Celule Embrionare și Terapie Genetică din cadrul OHSU, a explicat că tehnica implică o tehnologie cunoscută drept CRISPR, care a deschis noi orizonturi în medicina genetică datorită capacității sale de a modifica genele în mod rapid și eficient, precizează sursa citată.

CRISPR funcționează asemenea unor ''foarfece'' moleculare ce permit decuparea selectivă a zonelor nedorite din cadrul genomului și înlocuirea acestora cu noi fragmente de ADN.

Oamenii de știință din China au publicat studii similare, acestea având rezultate diferite.

În decembrie 2015, cercetătorii și eticii au susținut, în cadrul unei întâlniri la nivel internațional ce a avut loc la Academia Națională de Știință (NAS) din Washington, că utilizarea tehnologiei care permite modificarea genetică în embrioni umani în scopuri terapeutice — cum ar fi corectarea bolilor genetice — ar fi ''iresponsabilă'' până când nu vor fi rezolvate problemele legate de siguranță și eficacitate. "Ar fi iresponsabil în acest stadiu să se procedeze la orice utilizare clinică a acestei tehnologii de editare a celulor reproductive umane, cât timp problemele de siguranță și eficacitate nu vor fi rezolvate, cu o înțelegere adecvată a riscurilor și a potențialelor beneficii și alternative", au susținut oamenii de știință între care s-a numărat David Baltimore, laureat al premiului Nobel pentru Medicină. Ei subliniază dificultatea de a prezice efectele adverse ale unei schimbări în ADN-ul celulelor embrionului și faptul că aceste modificări ar fi permanente și transmise generațiilor viitoare, alterând evoluția umană. Această tehnică capabilă să corecteze genele defectuoase responsabile de boli ereditare ar putea, de asemenea, îmbunătăți abilitățile fizice și mentale, deschizând calea spre crearea de populații "superioare", putând exacerba inegalitățile sociale, au mai spus ei.

Îngrijorările de natură etică declanșate de această nouă tehnologie foarte eficientă și puțin costisitoare, dezvoltată din 2012, au crescut semnificativ după ce o echipă chineză a anunțat în 2015 că a reușit, cu ajutorul tehnicii CRISPR-cas9 să modifice o genă defectuoasă în embrioni umani neviabili.

Însă, la începutul acestui an, NAS și Academia Națională de Medicină din Statele Unite a anunțat că progresele științifice fac ca modificarea genetică în cadrul celulelor reproductive umane să fie ''o posibilitate realistă care merită luată serios în seamă''.

Tehnica de 'editare' a genomului uman a fost onorată de revista 'Science' ca invenția anului 2015. "CRISPR-cas9" a fost proiectată de Jennifer Doudna (SUA) și de Emmanuelle Charpentier (Franța). Dezvoltată din 2012, tehnica "CRISPR-cas9" este un instrument care permite corectarea defectelor ADN-ului, "un pic asemănător cu un procesor de text care poate permite editarea sau corectarea tipăririi unui document", după cum a explicat Charpentier în 2015 pentru AFP.