04 august 2015, 16:35 Caleidoscop 18693

O formulă matematică ar putea explica de ce ucid criminalii în serie

Cercetătorii susţin că au descoperit formula care stă la baza comportamentelor ieşite din comun, precum cel al celebrului criminal în serie din anii `80, Andrei Chikatilo, supranumit "Spintecătorul Roşu" sau "Măcelarul din Rostov".

Potrivit specialiştilor citaţi de Business Insider, predispoziţia de a ucide a asasinilor în serie poate fi explicată de grafice asemănătoare celor care permit prezicerea cutremurelor, avalanşelor, prăbuşirea burselor economice sau orice alte evenimente neprevăzute.

Mikhail Simkin şi Vwani Roychowdhury, de la Universitatea din California, Los Angeles, au studiat comportamentul lui Andrei Chikatilo, cel care a curmat vieţiile a 53 de femei şi copii din oraşul Rostov, între 1978 şi 1990.

Cercetătorii au explicat frecvenţa inegală a crimelor pe baza unei legi, Stefan-Boltzmann, asta pentru că ucigaşul avea ritmuri diferite în care ucidea. Fie lua o viaţă la fiecare trei zile, fie să abţinea de la crime pentru trei ani.

Simkin şi Roychowdhury susţin că efectul este acelaşi care stă şi în spatele frecvenţei cu care se produc atacurile în cazul bolnavilor de epilepsie. "Psihozele care duc la comiterea omorurilor de către criminalii în serie sînt produse de activarea simultană a unui număr mare de neuroni în creier", se arată în raportul publicat de către cercetători.

Amorsarea unui singur neuron poate atrage după sine amorsarea altor cîteva mii, care la rîndul lor pot atrage şi mai multe reacţii. Această activitate neuronală intensă care stă la baza psihozelor se produce cu o anumită frecvenţă explicată de legea Stefan-Boltzmann.

Potrivit lui Simkin şi Roychowdhury, frecvenţa cu care Spintecătorul din Rostov îşi alegea cîte o victimă este explicată de acest flux al activităţii neuronale din creier. Uneori treceau ani pînă la amorsarea celulelor nervoase, alteori doar cîteva zile. Studiind atent profilul criminalului Andrei Chikatilo, cei doi oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că fiecare crimă a sa avea un efect sedativ temporar asupra activităţii lui neuronale.

James Fallon, specialist în neuroştiinţă al Universităţii din California, a studiat creierele psihopaţilor de-a lungul timpului şi spune despre noile descoperiri că se aplică atît în cazul criminalilor în serie care se comportă asemănător dependenţilor de droguri. Mai presus de vicii, în fiecare dintre cele două situaţii "tensiunea se adună şi se tot adună pînă cînd atinge un prag, după care urmează o eliberare a tensiunii acumulate", explică Fallon.

La fel ca şi în cazul adicţiei de narcotice, comiterea unei crime poate duce la acumularea unei cantităţi de hormoni în zonă amigdală a creierului, cauzînd un disconfort care poate fi eliminat numai prin satisfacerea dependenţei respective. Cu toate că descoperirea recentă este doar o mică analiză cantitativă a compartamentului criminalilor în serie, cadrul teoretic trebuie totuşi ajustat, potrivit lui Fallon.